(SEUL) După așa-numita criză din luna aprilie a acestui an, când Donald Trump a anunțat trimiterea unui portavion în apropierea Coreei de Nord, Peninsula Coreeană se află pentru a doua oară în pragul unui posibil conflict armat, poate chiar nuclear. Din nou, Coreea de Nord a lansat o serie de provocări ce au escaladat în urma unui „război verbal” între liderii Statelor Unite și Coreei de Nord, război care are la bază impunerea de noi sancțiuni împotriva Coreei de Nord de către Consiliul de Securitate ONU.
Dacă escaladarea rapidă a tensiunilor din ultimele zile poate fi pusă pe seama schimbului de replici dintre Trump și Kim Jong-un, poziția oficială a actualului președinte sud-coreean, Moon Jae-in, se lasă încă așteptată. De altfel, există voci care consideră că amenințările Coreei de Nord făcute în mod direct la adresa Statelor Unite reprezintă nu doar o strategie a liderului nord-coreean de a ajunge la negocieri directe cu Trump, dar și de a încerca astfel să slăbească alianța dintre Statele Unite și Coreea de Sud, totodată subminând autoritatea președintelui Moon Jae-in din prisma inițiativelor acestuia de a îmbunătăți relațiile inter-coreene prin dialog.
Din această cauză, lipsa unor declarații oficiale din partea președintelui Moon Jae-in, alături de replicile agresive ale președintelui Trump, par a îngrijora unii experți în ceea ce privește rolul Coreei de Sud în această situație care se apropie din ce în ce mai mult de ceea ce poate fi considerată o criză. De aceea, aceștia au subliniat ideea că, mai ales în contextul actual, Seulul trebuie să își afirme clar față de Washington poziția anti-război față de această escaladare a tensiunilor, cu atât mai mult cu cât exercițiile militare anuale dintre Statele Unite și Coreea de Sud, ce vor avea loc în perioada 21-31 august, pot reprezenta punctul culminant al situației actuale. Aceste exerciții militare, care sunt efectuate în fiecare an de către armata sud-coreeană și cea a Statelor Unite, au rolul de a simula un atac-surpriză din partea Coreei de Nord. Având în vedere că statul nord-coreean a lansat aproximativ 20 de rachete balistice doar în acest an, nu este exclus ca pe durata acestor exerciții militare Coreea de Nord să lanseze încă o rachetă balistică, situație în care orice răspuns necugetat la o astfel de provocare poate duce la un conflict armat nedorit în Peninsula Coreeană.
Un reprezentant al Casei Albastre (numele informal al președinției sud-coreene), în declarațiile făcute în data de 10 august, a consimțit faptul că situația este într-adevăr una serioasă, din moment ce Coreea de Nord a testat racheta intercontinentală Hwasong-14 la sfârșitul lunii iulie, însă nu într-atât de serioasă încât să fi atins nivelul de criză. Mai mult, din afirmațiile acestuia reiese faptul că momentul acesta tensionat, dacă este abordat într-o manieră potrivită, poate deveni de fapt oportunitatea pentru o soluționare a conflictului. De asemenea, acesta a declarat și faptul că, contrar unor zvonuri din mass-media și din opinia publică, soarta Coreei de Sud nu este folosită ca monedă de negociere între Coreea de Nord și Statele Unite, asigurând publicul că Biroul de Securitate Națională al Coreei de Sud se află în strânsă legătură cu cele din Statele Unite și Japonia, dar și din China și Rusia, pentru a putea soluționa conflictul în manieră pașnică.
Necesitatea găsirii unei soluții în manieră pașnică a fost subliniată și de purtătorul de cuvânt al Ministerului Unificării, care a afirmat că amenințările din partea Coreei de Nord făcute la adresa Seulului și insulei Guam reprezintă o piedică în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor inter-coreene. Liderul chinez, Xi Jinping, a ținut, de asemenea, să sublinieze importanța soluționării tensiunilor fără a se recurge la un conflict armat într-o convorbire telefonică cu președintele Trump.
Tăcerea din partea președintelui Moon Jae-in este privită și ca efectul unei realități greu de acceptat: aceea că, deși acesta a cerut ca toate opțiunile să fie analizate, numărul opțiunilor este oricum unul limitat, deoarece la baza conflictului actual se află Coreea de Nord și Statele Unite, astfel că orice intervenție din partea Coreei de Sud în acest context poate fi una nepotrivită. Cu toate acestea, într-o conversație telefonică cu președintele Trump din data de 7 august, cu doar câteva zile înainte ca Coreea de Nord să amenințe cu un posibil atac asupra insulei Guam, unde se află o bază militară americană pe care este amplasat și un sistem de apărare anti-rachetă THAAD, președintele Moon Jae-in și-a exprimat dorința de a construi un submarin cu propulsie nucleară. Având în vedere că oficialii caută în prezent și o metodă de a modifica regulile cu privință la încărcătura rachetelor balistice pe care armata sud-coreeană le deține, toate aceste acțiuni indică faptul că și Coreea de Sud se angrenează în așa-numita cursă a înarmărilor pornită de Coreea de Nord și Statele Unite.
Efectele creșterii tensiunilor dintre cele două țări s-au resimțit și la nivelul economiei sud-coreene, unde creșterea caracterului volatil al pieței îngrijorează banca centrală a Coreei de Sud. Astfel că indicele KOSPI, referința bursei sud-coreene, s-a situat la valoarea de 2.319 vineri, 11 august, acesta scăzând cu 1,69% față de ziua precedentă.
În ceea ce privește reacția populației Coreei de Sud, deși starea generală nu este deloc una de panică, practic nefiind observată nicio schimbare majoră în viața de zi cu zi a sud-coreenilor, faptul că de data aceasta amenințările vin și din partea Statelor Unite reprezintă totuși un ușor motiv de îngrijorare. Un prim exemplu îl reprezintă creșterea vânzărilor lingourilor de aur de mici dimensiuni, în acest sens Korea Gold Exchange, o agenție locală, afirmând că s-a înregistrat un procent de creștere de până la 400% a vânzărilor zilnice de lingouri de aur de 100g începând cu data de 9 august. Un reprezentant al aceleiași agenții a afirmat că vânzările se datorează situației geopolitice tensionate, întrucât lingourile de aur reprezintă opțiunea cea mai sigură pentru investitori într-o astfel de perioadă, estimând de asemenea că vânzările vor continua să crească până când situația din regiune va reveni la normal. O creștere a vânzărilor se remarcă și în ceea ce privește produsele alimentare semi-preparate, unde companii precum Combat Ratio Inc. au observat o creștere de până la 50% în rândul acestor produse în ultima săptămână.
Și în ceea ce privește pregătirea populației pentru un eventual conflict nedorit se observă o ușoară creștere a nivelului de precauție. Astfel că pe 21 august vor fi desfășurate în Seul exercițiile de apărare civilă la scară largă, exerciții care, spre deosebire de anii trecuți când doar 5 districte au participat, vor fi desfășurate anul acesta la nivelul tuturor districtelor capitalei. Data desfășurării acestor exerciți de apărare civilă se va suprapune astfel cu prima zi în care armata sud-coreeană și armata Statelor Unite vor efectua exercițiile militare.
Înainte de a se pregăti pentru exercițiile de la sfârșitul lunii, fie că este vorba de cele civile sau militare, sud-coreenii se pregătesc însă pentru a sărbători Ziua Eliberării pe data de 15 august, ziua în care Coreea a obținut independența după aproape 4 decenii de ocupație japoneză. Este astfel de așteptat ca, în cadrul discursului comemorativ pe care îl va susține, președintele Moon Jae-in să își exprime poziția oficială cu privire la situația actuală, eventual să își prezinte și elementele-cheie ale planului de guvernare punând accent pe Declarația de la Berlin, declarație care reprezintă strategia acestuia față de statul nord-coreean.
Comenteaza