Platforma 17+1 nu mai este doar o formă fără fond: amprenta Chinei este în creștere în Europa Centrală și de Est

Andreea Leonte | 6 mai 2020

Rețeaua CHOICE (China Observers in Central and Eastern Europe), formată din experți din Europa Centrală și de Est specializați pe cercetarea Chinei, a publicat în luna aprilie 2020 raportul Platforma 17+1 nu mai este doar o formă fără fond: amprenta în creștere a Chinei în Europa Centrală și de Est (Empty shell no more: China’s growing footprint in Central and Eastern Europe). Acest raport reprezintă o analiză multidimensională a platformei 17+1 dintre China și 17 țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România. La redactarea raportului a participat și Andreea Leonte, cercetător RISAP. Concluziile și recomandările incluse în raport nu reprezintă neapărat și poziția RISAP, care nu a fost implicat instituțional în acest proiect.

Autori raportului sunt: Ivana Karásková, Alicja Bachulska, Ágnes Szunomár, Stefan Vladisavljev, Una Aleksandra Bērziņa-Čerenkova, Konstantinas Andrijauskas, Liisi Karindi, Andreea Leonte, Nina Pejić, Filip Šebok.

Acest articol prezintă principalele constatări și recomandări ale raportului CHOICE. Analiza amănunțită a platformei de cooperare 17+1 dintre China și cele 17 țări central și est-europene poate fi consultată online, la adresa: www.chinaobservers.eu

Principalele constatări

  • Platforma 17+1 privind cooperarea dintre China și 17 țări din Europa Centrală și de Est (CEE) a fost etichetată multă vreme drept „o formă fără fond”, lipsită de orice substanță. O analiză amănunțită a scos, însă, la iveală, un scenariu cu mult mai complex, relațiile dintre China și cei 17 parteneri CEE fiind caracterizate de mult dinamism, atât în plan politic, cât și în plan economic și social.
  • Natura fragmentată a informațiilor îngreunează înțelegerea esenței reale a platformei 17+1. Privite individual, în fiecare din cele 17 state, acțiunile Chinei par a fie sporadice și lipsite de o coerență anume. De asemenea, domeniile de interacțiune au fost și ele analizate separat, în majoritatea cazurilor, fără o prezentare adecvată a contextului. Abia când aceste interacțiuni sunt analizate holistic întreaga evoluție și direcție a platformei 17+1 devin evidente.
  • În ultimii opt ani, China a reușit să pună bazele unui sistem complex de relații multilaterale între țările din blocul CEE, în ciuda faptului că China înregistrase, anterior lansării platformei 17+1, o prezență nesemnificativă în regiune. Totodată, China a contribuit la conceptualizarea și instituționalizarea CEE ca regiune distinctă în Europa.
  • Platforma 17+1 se aseamănă cu modelul american de constituire a alianțelor cu țările din Asia de Est, cunoscut sub numele de „bilateralism multilateral”. În alte cuvinte, platforma 17+1 permite Chinei să își coordoneze relațiile cu cei 17 parteneri din CEE printr-o abordare bilaterală.
  • În ciuda eforturilor în acest sens, China nu a reușit să-și transpună conceptele de politică externă în relația sa cu fiecare din statele CEE. Dimpotrivă, statele CEE au fost cele care au determinat limbajul diplomatic întrebuințat, în acord cu criteriile existente la nivelul UE. Chiar dacă platforma de cooperare 17+1 a dus la creșterea interacțiunilor la nivel înalt între țările CEE și China, relațiile individuale dintre China și fiecare stat în parte s-au dezvoltat independent de dezideratele platformei de cooperare, urmând traiectorii distincte.
  • Totodată, sprijinul acordat Chinei în chestiuni politice, de către Ungaria și Serbia, au reprezentat mai degrabă o excepție decât regula. Astfel, ipotezele conform cărora CEE, în ansamblul său, a devenit mai deschisă față de China în plan politic nu sunt susținute de dovezi.
  • CEE a reprezentat pentru China, mai degrabă, un teren propice pentru testarea unei diplomații de partid mai active a Partidului Comunist Chinez. Ca observație generală, China investește în cultivarea unor relații cordiale cu elitele politice, pentru a crește șansele unei orientări pro-China, pe termen lung, în statele gazdă.
  • China nu a reușit, însă, să înlăture cu totul temerile UE în ceea ce privește utilizarea platformei pentru divizarea Europei. Rivalitatea dintre SUA și China a devenit, de asemenea, un factor important în relațiile dintre CEE și China, multe țări din regiune ferindu-se de orice ar risca să amenințe relațiile tradiționale stabilite cu Washingtonul. În ceea ce privește relația cu Rusia, China a încercat să evite orice confruntare cu această în ceea ce privește concursul de interese și influența exercitate în CEE.
  • Cooperarea economică în cadrul platformei 17+1 este determinată în principal de China, care stabilește agenda.
  • Impactul Chinei asupra economiilor țărilor CEE este unul destul de mic, dependența acestora manifestându-se preponderent față de statele dezvoltate, majoritatea membre UE, atât în plan comercial, cât și investițional. Pe de altă parte, nici pentru China regiunea CEE nu reprezintă unul dintre partenerii economici principali.
  • În ciuda existenței platformei 17+1, China își gestionează relațiile economice într-o manieră bilaterală, cu fiecare stat în parte. Dintre acestea, Serbia și țările din regiunea Visegrád și Serbia ocupă un rol important din punct de vedere al cultivării relațiilor, în timp ce relațiile cu celelalte țări CEE se află în plan secund.
  • Relațiile comerciale rămân în continuare dezechilibrate, cu un deficit comercial în creștere în sarcina CEE.
Infografic Investitii chineze in Peninsula Balcani
Evoluția stocului de investiții chineze ... +
Evoluția stocului de investiții chineze în cele 17 țări din CEE -
  • Fluxul de investiții cu capital chinez este modest și concentrat în câteva țări (Ungaria, Cehia, Polonia și Serbia), celelalte țări CEE neavând la îndemână oportunități clare de a înclina balanța în favoarea lor. Chiar dacă cooperarea în materie financiară a câștigat momentum, aceasta se limitează la țările membre UE.
  • Turismul a avut de câștigat cel mai mult de pe urma platformei 17+1, aducând mai multă vizibilitate țărilor CEE în rândul cetățenilor chinezi (creșterea numărului de turiști chinezi din clasa de mijloc a jucat, de asemenea, un rol important în această privință).
  • Având in vedere caracteristicile sistemului politic chinez și amprenta pregnantă a guvernului asupra societății chineze, s-ar putea spune că interacțiunile dintre cetățeni chinezi și cetățenii țărilor CEE sunt, într-o oarecare măsură, interacțiuni între guvernul chinez și cetățenii CEE.
  • Numărul institutelor culturale Confucius din țările CEE a crescut, alături de numărul proiectelor de tineret, datorită numeroaselor burse de studiu acordate de China studențiilor din țările CEE.
  • Programele cu tentă politică care se adresează tinerilor și liderilor politici, precum: Podul pentru viitor (Bridge for the Future), Forumul tinerilor lideri politici din China-CEE (China-CEE Young Political Leaders Forum) și Dialogul Partidelor Politice (Political Parties Dialogue), trec în mare parte neobservate în cele 17 țări CEE.

Recomandări:

Pentru instituțiile UE

  • UE ar trebui să includă mai activ țările CEE în procesul de formulare a strategiei comune a Uniunii față de China, pentru a asigura încorporarea intereselor tuturor membrilor săi în aceasta.
  • UE ar trebui să asigure, pentru statele balcanice non-membre, o cale mai clară către dobândirea calității de membru UE, pentru a contrabalansa creșterea influenței chineze în regiune.
  • UE ar trebui să își coordoneze eforturile cu țările balcanice non-membre, pentru implementarea unui mecanism eficient de examinare a noilor investițiilor chineze în Europa.

Pentru țările CEE

  • Platforma 17+1 nu trebuie abandonată. Opinia conform căreia China încearcă să dividă Europa prin intermediul 17+1 trebuie combătută, întrucât sugerează în mod nejustificat o lipsă de maturitate a țărilor CEE, lezând totodată și principiul suveranității acestora.
  • Cele 17 țări ar trebui să își îmbunătățească atât comunicarea, cât și coordonarea, în arii unde acest lucru este fezabil, pentru a putea transforma forumul 17+1 într-unul multilateral, care să servească mai bine intereselor lor.
  • O mai mare atenție ar trebui acordată dimensiunii sub-naționale (regionale, provinciale, etc) a cooperării dintre China și țările CEE, care s-a dezvoltat până acum departe de privirile observatorilor. Statele CEE ar trebui să rămână vigilente asupra potențialului politizării ori încercărilor Chinei de a profita de pe urma contactelor stabilite la nivel local, departe de atenția opiniei publice.
  • Pentru a obține mai multe beneficii economice de pe urma cooperării cu China, țările CEE ar trebui să își coordoneze acțiunile și să aibă o abordare comună. De exemplu, acestea ar putea organiza consultări regulate înaintea Summiturilor oficiale ale 17+1.
  • Provocările majore în plan comercial, precum diminuarea deficitului comercial față de China, nu pot fi depășite prin eforturi individuale. Țările CEE ar trebui să se alinieze la țintele strategice ale UE în materie de politică comercială.
Institutele Confucius din cele 17 ... +
Institutele Confucius din cele 17 țări din regiunea CEE -
  • Mai multă finanțare publică (din partea EU, a guvernelor naționale sau a instituțiilor regionale) și privată ar trebui pusă la dispoziția instituțiilor academice sau think tank-urilor care cercetează China, pentru a evita ca singurele canale care diseminează informații despre sistemul politic, societatea și cultura chineză să fie doar Institutele Confucius sau alte instituții sau organizații aflate sub supravegherea guvernului chinez.

Pentru jurnaliștii de investigație

  • O atenție aparte ar trebui acordată interacțiunilor mai puțin transparente și cooperărilor la nivel local dintre Partidul Comunist Chinez și partidele din CEE (diplomația la nivel de partide politice și formarea unei elite politice tinere prin intermediul Forumului Liderilor Politici și al Dialogului între Elita de Tineret a Partidelor Politice din China și CEE).
  • Monitorizarea independentă și obiectivă din partea presei libere a cooperării dintre China și CEE în materie socio-culturală joacă un rol esențial pentru transparentizarea și înțelegerea corectă a mecanismelor care susțin aceste relații.

Pentru analiștii specializați pe China

  • Observatorii specializați pe China sunt încurajați să împărtășească experiențele și cunoștințele lor cu colegii de breaslă din Europa și din alte părți ale lumii, pentru a detecta mai eficient potențialele amenințări la adresa normelor democratice care guvernează, pe scena internațională, cooperarea socială dintre reprezentanți ai CEE și ai Chinei.
  • Este deosebit de important să nu catalogăm orice fel de interacțiune socială cu cetățeni chinezi drept o potențială amenințare, obiectivul fiind cel al transparentizării în general a relațiilor Sino – Europene și nu al diminuării acestora.
  • Statele CEE trebuie să conștientizeze riscurile asociate creșterii scepticismului față de China în Europa și să ia măsurile necesare pentru a preveni atitudinile rasiste îndreptate împotriva diasporei chineze, ori împotriva studenților și turiștilor chinezi. Pentru a diminua riscul intensificării sinofobiei în regiunea CEE, trebuie exprimată clar o diferențiere între criticile publice aduse activităților guvernamentale chineze sau a celor ale Partidului Comunist Chinez și cetățenii chinezi sau activitățile lor din regiune.

Implicarea Chinei în 17 + 1: Schița strategiei de ACTiune

Platforma 17+1 a fost etichetată de unii observatori drept un instrument pe care China vrea să îl folosească pentru a diviza și cuceri Europa. În același timp, mai mulți analiști au respins frecvent aceste acuzații, susținând că platforma de cooperare 17+1 este o “formă fără fond”, iar cooperarea dintre China și țările CEE este lipsită de o substanță reală. Divergența de opinii în ceea ce privește interpretarea importanței platformei 17+1 a devenit și mai pregnantă după ce China a propus ca summitul anual 17+1 din aprilie 2020, din Beijing, să fie organizat la nivelul șefilor de stat, și nu al șefilor de guvern, cum s-a întâmplat până acum. Unii analiști au privit cu îngrijorare această schimbare, în timp ce alții au apreciat că această aparentă creștere în rang este mai mult simbolică, întrucât cele mai importante decizii în stat se iau la nivelul șefilor de guvern, nu cel al șefilor de stat.

Totuși, susținătorii conceptului „formă fără fond” par să se fi înșelat. O amplă analiză a relațiilor dintre China și cele 17 țări din Europa Centrală și de Est indică un scenariu mult mai complex. Relațiile dintre China și țările CEE nu sunt lipsite de de substanță, așa cum s-a crezut inițial, ci dimpotrivă, cooperarea bilaterală dintre aceste 17 state și China înflorește, atât în plan politic și economic, cât și social, relațiile fiind caracterizate de mult dinamism.

Observatorilor internaționali au scăpat din vedere acest lucru din cauza a două motive.

În primul rând, informația despre implicarea Chinei în CEE este prezentată într-un mod foarte fragmentat. Într-adevăr, privite izolat, acțiunile Chinei în oricare din cele 17 țări CEE par să fie sporadice și aleatorii. Platforma 17+1 nu servește nici ca un forum multilateral, nici ca unul bilateral, ci mai degrabă este un exercițiu de „bilateralism multilateral”, asemănător sistemului de relații „hub and spoke”, China acționând ca nodul central al sistemului. Nodurile periferice, adică cele 17 țări CEE, au un nivel de dialog aproape inexistent între ele, spre detrimentul lor.

În al doilea rând, domeniile de interacțiune, fie ele politice, economice sau societale, au fost tratate ca fiind chestiuni separate unele de altele. Cu toate acestea, 17+1 nu este doar o platformă politică, ci depășește sfera politicului, manifestându-se și în domenii precum cel economic, educație și tineret, sport, sănătate sau cel al mass-media. Doar în momentul în care întreaga imagine multidimensională a relațiilor este analizată holistic, progresul și direcția platformei 17+1 capătă claritate.

Infografic balanța comerciala China-CEE
Evoluția balanței comerciale dintre China ... +
Evoluția balanței comerciale dintre China și țările balcanice, baltice și cele din grupul de la Visegrad -

În ultimii opt ani, de la înființarea 17+1 în anul 2012, China a reușit să construiască un sistem de relații interconectate în regiunea CEE, în care era aproape absentă înainte. În viitorul apropiat, influența și puterea Chinei vor continua să crească. Prezența sa globală în creștere va motiva China să își asume un rol mai pregnant prin intermediul unor organizații și instituții regionale și subregionale. Din pricina dificultății puțin mai ridicate de a se „infiltra” în organismele/instituțiile deja existente, China va încerca cel mai probabil să crească numărul organizațiilor internaționale proprii și să profite, cât mai mult posibil, de cele deja existente, precum 17+ 1.

Temerile față de o creștere abruptă a influenței Chinei în mai multe sectoare (tehnologic, economic, politic sau chiar militar) sunt legitime și diferite de la o regiune la alta, în funcție de contextul regional. Cu toate acestea, izolarea Beijingului nu reprezintă o soluție realistă pentru a înlătura o potențială amenințare, riscând să genereze, în schimb, reacții extreme din partea Republicii Populare Chineze, care altfel ar fi putut fi prevenite. În schimb, este recomandată o abordare strategică în 3 pași: ACT (adaptează-te > contracarează > țintește), bazată pe realitățile din cadrul 17+1.

Deși pare facilă, adaptarea la fenomenul creșterii amprentei Chinei în regiune (indiferent că ne referim la CEE sau la o altă regiune) este un proces anevoios și ar putea fi chiar cel mai dificil pas de realizat. Prezența Chinei ca un actor important în regiune va fi un factor invariabil și chiar în creștere. Conștientizarea existenței acestei realități nu implică resemnarea în fața oricărui tip de consecințe. Dimpotrivă, reprezintă un prilej ideal pentru guvernele statelor CEE de a lucra împreună, alături de alți actori internaționali, în încercarea de a determina amploarea prezenței și interesele Chinei în regiune, de a trasa prioritățile în relația cu China, de a defini posibilele riscuri și de a implementa politici coerente drept răspuns la toate acestea.

Grupările de state, de tipul 17+1, au fost constituite de China în scopul de a-și crea instrumentele instituționale necesare pentru amplificarea mesajului și influenței sale în afara granițelor. Cu toate acestea, membrii acestor grupări pot face uz, ei înșiși, de aceste instituții, pentru a modera și transparentiza influența Chinei. Pentru viitor, cea mai bună abordare implică folosirea caracterului multilateral al acestor instituții. Chiar dacă, de exemplu, țări precum Cehia, Estonia sau Grecia, ar avea dificultăți în a confrunta eficient, la nivel bilateral, creșterea influenței chineze, nu există niciun impediment formal pentru care aceste țări să nu-și poată uni forțele, astfel încât să prezente partenerilor chinezi o poziție unificată. Dacă China dorește să-și mențină o prezență stabilă în regiune prin intermediul acestor instituții, atunci va fi nevoită să accepte „condițiile multilaterale” înaintate de partenerii săi.

În momentul în care membrii platformelor regionale de tipul 17+1 vor conștientiza pe deplin capacitatea acestor structuri de a da greutate unui mesaj sau unei poziții, aceștia ar putea chiar să deturneze instrumentele create de China, cu scopul de a-și întări influența, pentru a-și promova interesele și nevoile. Membrii 17+1 ar putea prezenta Chinei solicitări concrete, chiar și pe teme controversate (din perspectiva chineză), cum ar fi, de pildă, trasarea unor reguli limitative pentru investițiile chineze în domenii tehnologice de vârf sau îngrijorări privind practici comerciale neloiale, dar și subiecte în care cooperarea este mai facilă, precum îmbunătățirea accesului pe piața chineză pentru produsele din CEE. Desigur, statele membre UE trebuie să respecte liniile directoare vizând relația cu China convenite la nivel comunitar. Cu toate acestea, țările CEE ar putea utiliza 17+1 pentru a-și formula o poziție comună în cadrul UE vis-a-vis de interesele acestora față de China. Țările din Balcanii de Vest au o orientare pro-europeană, în ciuda dificultăților de aderare existente la momentul scrierii acestui raport. De aceea, UE ar trebui să simplifice procedura de aderare pentru a permite țărilor din Balcanii de Vest să devină state membre, acesta fiind cel mai eficient mod de a contracara creșterea influenței chineze în regiune.

Actualele dezbateri par fixate pe portretizarea Chinei drept o amenințare omnipotentă, omniprezentă și inevitabilă. Realitatea contrazice însă aceste temeri. Chiar și cele mai mici state își pot promova cu succes propriile interese în relațiile cu China. Strategia ACT detaliată mai sus oferă o schemă generală pentru atingerea unui astfel de obiectiv.

Concluziile și recomandările acestui raport CHOICE nu reprezintă neapărat și poziția RISAP, care nu a fost implicat instituțional în acest proiect.

Versiunea completă a raportului este disponibilă la adresa: https://chinaobservers.eu/new-publication-empty-shell-no-more-chinas-growing-footprint-in-central-and-eastern-europe/

| 6 mai 2020|Categories: China, Politică|Tags: , , , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andreea Leonte este fost Project Manager în cadrul RISAP. Ea a absolvit studiile de masterat la Universitatea de Studii Străine din Beijing, China (Beijing Foreign Studies University), cu specializarea in Dreptul afacerilor si comercial chinez. Vorbitoare de limbă chineză, Andreea este interesată de studiul dinamicii relațiilor internaționale și de analiza politicii externe chineze.

Comenteaza