Se făcea că în timpul dinastiei Tang, trăia un pictor care a desenat 4 dragoni pe peretele unui templu budist, fără a le desena însă ochii. Întrebat de oameni de ce nu a pictat ochii dragonilor, acesta a spus că dacă le va picta ochii, dragonii vor părea foarte reali și-și vor lua zborul. Legenda spune că acest lucru chiar s-a întâmplat cu doi dintre dragoni. Sintagma a rămas în vorbirea chineză sub forma de „hua long dian jing” și reprezintă o metaforă pentru tușa finală dată unei opere.
Asemenea dragonilor din poveste, Xi Jinping, președintele Chinei, a oferit zilele acestea, cu ocazia celui de-al doilea forum Belt and Road, o tușă finală Inițiativei Belt and Road (BRI), înainte ca aceasta să-și ia zborul către viața internațională care o așteaptă. Mai exact, Xi a asigurat comunitatea internațională că Inițiativa Belt and Road nu este un club exclusiv și că salută transformarea inițiativei într-un proiect multilateral.
Între 25 și 27 aprilie, Beijing a găzduit cel de-al doilea forum Belt and Road (BRF), ocazie cu care China a găzduit 37 de lideri din statele care au semnat memorandumuri de înțelegere pentru BRI, din cele aproximativ 150 de state care au semnat un asemenea acord. România, chiar dacă a semnat un asemenea acord la nivel de departament ministerial, a fost absentă, prim-ministrul Viorica Dăncilă mizând pe o întâlnire locală cu nou-venita ambasadoare chineză în România, E.S. Doamna Jiang Yu. Cu această ocazie, cele două au discutat despre relațiile România-China și întâlnirea recentă a prim-ministrului român cu premierul chinez Li Keqiang, în marja Summitului 16+1 din 12 aprilie din Croația, precum și întâlnirea cu prim-vicepreședintele Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, Zhang Qingli, venit în România în perioada 20-23 aprilie.
Cu toate acestea, când vine vorba de Inițiativa Belt and Road, România adoptă o poziție neutră. În mare parte, această raportare la China este indusă, voluntar sau nu, de poziția Uniunii Europene. Conform oficialilor români și europeni, aceștia nu au o viziune clară despre ce vrea China să facă prin intermediul Inițiativei Belt and Road, astfel încât multe țări din vestul Europei sunt reticente să se alăture formal BRI.
Cu ocazia Forumul Belt and Road, Xi Jinping a încercat să dea un nou impuls BRI și o nouă definiție proiectului. Dacă la primul forum, Xi a pus foarte mult accentul pe cifre, prezentând numărul statelor participante, valoarea investițiilor și promițând sume importante de bani pentru Fondul Silk Road (100 miliarde de dolari) și alte 300 miliarde de dolari pentru alte fonduri internaționale, anul acesta discursul lui Xi a prezentat partea constructivă a BRI, normele care vor defini viitoarele proiecte marca BRI.
„Împreună” este cuvântul cheie al forumul BRI și al viitorului BRI. Cooperarea, multilaterismul și deschiderea BRI lumii sunt elementele principale care au fost prezentate ca descriind viitorul proiectului Belt and Road. Pe lângă strânsa cooperare cu state terțe, Xi dorește implementarea în cadrul BRI a unei agende verzi, care să respecte normele de mediu internaționale și să lupte împotriva încălzirii globale. În acest sens, va fi lansată o platformă de date privind dezvoltarea verde în cadrul proiectului BRI.
Un alt element important al discursului lui Xi cu ocazia forumului a fost cooperarea cu alte state în domeniul protejării proprietății intelectuale. Unul din principale motive de dispută între SUA și China, proprietatea intelectuală a devenit un subiect stringent odată cu declanșarea războiului comercial al SUA împotriva Chinei. Aducând în discuție subiectul proprietății intelectuale în cadrul unei inițiative în care nu este implicată și SUA, China a vrut să facă publică informația conform căreia este dispusă să respecte anumite cerințe americane, pentru ca războiul comercial SUA-China să ia sfârșit.
Tot un mesaj transmis SUA a fost și confirmarea faptului că China nu va încerca devalorizarea yuanului pentru a-și stabiliza economia, ci va lăsa valoarea cursului în mâinile pieței libere. SUA, și în special administrația Trump, are impresia că guvernul chinez manipulează constant valoarea renminbi-ului, pentru a menține un nivel scăzut al acesteia, astfel încât exporturile să fie competitive și profitabile. Cu toate acestea, China nu își mai devalorizează moneda cum obișnuia să o facă în trecut, când menținea o valoare constantă a renminbi-ului, în raport cu dolarul.
Alte promisiuni făcute de Xi în cadrul discursului de deschidere a forumului, demne de menționat, sunt cele privind promovarea unui mediu de afaceri transparent și competitiv, continuarea reformării interne a Chinei și deschiderea pieței chineze investițiilor și importurilor.
Chiar dacă discursul lui Xi a fost mai scurt față de cel din 2017, când a avut loc primul forum Belt and Road, mesajul transmis a avut mult mai mult impact, iar publicul participant mult mai numeros și important. Printre liderii lumii care au luat parte la BRF s-au numărat Vladimir Putin (Rusia), Viktor Orban (Ungaria), Alexis Tsipras (Grecia), Giuseppe Conte (Italia), Sebastian Kurz (Austria), Ueli Maurer (Elveția), Mahathir Mohamad (Malaysia), Aung San Suu Kyi (Myanmar), Rodrigo Duterte (Filipine), Sebastián Piñera (Chile), Abdel Fattah al-Sisi (Egipt), etc.
Al doilea forum Belt and Road a reprezentat un moment important în parcursul istoric al BRI, Xi făcând pași considerabili în transparentizarea inițiativei, dar mai ales în internaționalizarea acesteia. Până acum, BRI a fost un proiect bilateral între China și statele lumii, materializat prin semnarea unor memorandumuri de înțelegere. După acest forum, este posibil ca BRI să devină un proiect multilateral, care va depăși cadrul bilateral. Dacă BRI va respecta și implementa direcțiile trasate de Xi în cadrul forumului, aceasta va deveni o inițiativă multilaterală cu șanse reale să devină o organizație internațională de succes, cu valențe chineze, după modelul Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB).
Comenteaza