Summitul China-CEE: România nu a prins trenul de pe Drumul Mătăsii

China a găzduit, sub înaltul patronaj al premierului Li Keqiang, cea de-a IV-a ediție a summitului dintre China și statele din Europa Centrală și de Est, cunoscut și drept summitul 16+1. Este pentru prima dată când China este amfitrioana acestui summit, celelalte întâlniri având loc în Serbia (2014), România (2013) și Polonia (2012). Obiectivele de anul acesta ale summitului au fost rezumate în trei idei principale: Noi începuturi, Noi Domenii de Activitate, Noi Viziuni – tema summitului.

Lideri din 16 țări ale statelor din Europa Centrală și de Est, acompaniați, după caz, de suite de oficiali, au luat parte la summitul care reprezintă principalul liant de legătură între China și Europa Răsăriteană. Cele 16 state care participă la acest summit sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Cel de-al patrulea summit China-CEE se prezintă ca cel mai important summit de acest fel dintre cele două părți, având în vedere că statul chinez a reușit să contureze și chiar să dea o formă proiectelor sale: One Belt One Road și AIIB.

One Belt, One Road (OBOR), prescurtatrea de la The New Silk Road Economic Belt și The 21^st Centrury Maritime Silk Road reprezintă un proiect mamut care vrea să refacă vechiul drum al mătăsii atât pe uscat, cât și pe apă și să integreze produsele chineze într-un circuit care sa-i permită Chinei accesul la cât mai multe piețe de desfacere din Asia și Europa. Proiectul adună sub umbrela sa state din Asia de Est, Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Europa Centrală și de Est și Europa de Vest, având ca punct de pornire Xi’an și punct de sosire Veneția. Drumul maritim pleacă din Quangzhou și ajunge tot în Veneția, via Canalul Suez.

AIIB sau Asian Infrastructure Investment Bank, adică Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură este un proiect bancar antamat de China pentru a crea o alternativă la Banca Mondială și Banca Asiatică pentru Dezvoltare (Asian Development Bank). Inițial, văzută ca o entitate chineză, AIIB a devenit o bancă internațională, odată cu aderarea la ea a unor state importante ca Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Coreea de Sud, India, Australia, etc. . Marii non-membri sunt SUA și Japonia care nu au susținut înființarea acestei bănci de sorginte chineze, lucru de înțeles, având în vedere că cele două state dețin controlul asupra Băncii Mondiale, respective Băncii Asiatice de Dezvoltare.

Dacă în 2010 volumul comercial între China și statele Europei Centrale și de Est era de 43,9 miliarde de dolari, în 2014 acesta a ajuns la 60, 2 miliarde de dolari. Companiile chineze au investit peste 5 miliarde de dolari în statele din Europa Centrală și de Est, pe când companiile din această regiune au investit 1,2 miliarde de dolari în China. Acest lucru nu face decât să confirme succesul implementării unei cooperări mai strânse între cele două entități, cooperare ce pare a fi facilitată de proiectul OBOR.

Având aceste aspect la orizont, să analizăm tratatele ce au fost semnate, proiectele ce au fost propuse și poziția fiecărui stat pe acest nou Drum al Mătăsii.

Premierul chinez Li Keqiang a propus, în cadrul discursului său susținut cu ocazia summitului, un plan de cooperare intitulat 1+6, plan ce include un singur țel și 6 priorități, printre care îmbunătățirea cooperării între China și statele din Europa Centrală și de Est, dezvoltarea infrastructurii via proiectul OBOR, dezvoltarea regiunilor portuare pentru facilitarea dezvoltării industriilor, crearea unei platforme financiare speciale pentru cooperarea dintre cele două părți, promovarea și creștere comerțului și investițiilor mutuale, cât și realizarea de schimburi culturale și întărirea relațiilor people-to-people.

Principale propuneri ale lui Li cu ocazia acestui summit au fost implementarea unor colaborări portuare între cele trei mări care definesc regiunea europeană, respective Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică – artere ale proiectului OBOR. „Având în vedere bogata experiență în construirea de porturi și producerea de echipamente, suntem dornici să învestim în proiecte portuare în statele din Europa Centrală și de Est” a dorit să precizeze Li în discursul său. De asemenea, Li a propus stabilirea unei entități financiare 16+1 care să faciliteze finanțarea proiectelor din regiune de către China. Pe lângă AIIB, China dorește să adere la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru a putea implementa  mai ușor proiectele sale în statele europene.

Li a mai anunțat că China dorește să construiască o linie de mare viteză în regiunea Mării Baltice, iar despre acest proiect a discutat cu prim-ministrul Estoniei, Taavi Roivas. Pentru a prezenta mai bine experiența Chinei în domeniul construirii liniilor de mare viteză, Li i-a plimbat pe liderii celor 16 state într-un tren de mare viteză.

Poate statul central și est-european care a crezut cel mai mult în proiectele inițiate de China a fost Ungaria. Statul ungar și-a exprimat intenția de a deveni membru al AIIB și este și statul în care China a făcut prima haltă, prin semnarea unui acord privind proiectul One Belt One Road. RISAP relata, în iunie 2015, cum Ungaria a devenit prima țară din Europa Centrală și de Est care a semnat un memorandum de înțelegere ca parte a proiectului One Belt, One Road. Memorandumul dorea să devină fundația investițiilor viitoare chineze în ruta feroviară Budapesta-Belgrad, cu o posibilă extensie către Grecia via Macedonia.

Cu ocazia summitului China-CEE, Ungaria a ales să fie reprezentată de prim-ministrul Viktor Orbán dar și de o serie de oficiali de rang înalt ca ministrul de externe, care a semnat un nou acord privind finanțarea rutei Budapesta-Belgrad, finanțare ce va fi realizată  85% de către China și 15% de către Ungaria.

Viktor Orbán a ținut și un discurs cu ocazia summitului în care a precizat că, deși Europa pare bogată, ea este în fond slabă, lucru periculos pentru comunitatea europeană, făcând trimitere la atacurile din Paris. De asemenea, Orbán a ținut să sublinieze că China deține un rol important în asigurarea securității și echilibrului la nivel mondial.

Polonia, singurul stat  din Europa Centrală și de Est care este și membru fondator al AIIB, pare a fi găsit și el cheia succesului în China. Președintele polonez, Andrzej Duda, a dorit să reîntărească parteneriatele ferme pe care Polonia le are cu China prin discuțiile avute cu premierul Li Keqiang, dar și prin întâlnirea cu omologul său chinez, Xi Jinping. Odată cu vizita lui Duda în China au apărut speculații că statul chinez va investi în sectorul energetic al Poloniei: mai precis, se pare că China va construi o centrală nucleară.

Dacă în Polonia există doar zvonuri, Cehia întâmpină cu brațele deschise investițiile Chinei în sectorul nuclear, dar și dorința Chinei de a crea un mecanism financiar special adresat renmimbiului (moneda chineză) în Praga. Prim-ministrul ceh, Bohuslav Sobotka, a semnat cu ocazia întâlnirii cu Xi Jinping și un memorandum de înțelegere privind proiectul One Belt One Road.

De departe cea mai important suită oficială a avut-o Bulgaria. Statul bulgar a fost reprezentat de prim-ministrul Boyko Borisov alături de alți 7 miniștri ai cabinetului său. Bulgaria a dorit cu ocazia acestui summit să atragă investiții importante chineze în domeniul agricol, comercial și financiar.

Slovacia a reușit să aducă un centru de cercetare ZTE în Bratislava, cele două părți semnând un acord privind acest lucru cu ocazia summitului 16+1.

România, gazda din 2013 a summitului, pare a fi ratat trenul de mare viteză chinez care se întrezărește pe noul Drum al Mătăsii. România nu a dorit să se implice în niciunul dintre cele două proiecte propuse de China, respectiv OBOR și AIIB, deși vecinii săi au făcut pași importanți în semnarea unor acorduri cu China. Chiar dacă întâlnirea din septembrie dintre Xi Jinping și Klaus Iohannis părea să îndrepte România către proiectul One Belt One Road, niciun pas important nu a mai fost făcut în direcția China.

Deși inițial, fostul prim-ministru, Victor Ponta, a anunțat că va participa la summitul 16+1, actualul prim-ministru, Dacian Cioloș, nu pare a fi interesat să privească spre Est, către o Chină care este nerăbdătoare să investească în proiecte energetice, agricole și de infrastructură în România. Prin urmare, Dacian Cioloș nu a dorit să participle la summitul China-CEE din Suzhou, preferând să rămână în România și să se ocupe de buget. Trimișii României în China au fost ministrul de externe, Lazăr Comânescu și ministrul economiei, Cristian Borc, chiar dacă întâlnirea este dedicată președinților sau prim-miniștrilor statelor din Europa Centrală și de Est. În cadrul unui discurs susținut de ministrul Borc cu ocazia summitului, acesta a reliefat dorința României de a deveni un nod al transporturilor în regiune, prin dezvoltarea infrastructurii navale în portul Constanța și pe fluviul Dunărea. Acesta a mai salutat și inițiativa Chinei privind dezvoltarea sistemului energetic în statele central și est-europene. Cu toate acestea, România nu a reușit să semneze acorduri importante privind proiectelele OBOR sau AIIB și delegația statului român nu a reușit să se întoarcă acasă cu parafe pe proiecte importante.

Din păcate, România pare a rata oportunități economice importante venite dinspre Asia. În timp ce Polonia, Bulgaria, Serbia, Cehia și Slovacia s-au întors acasă cu memorandumuri de înțelegere cu privire la proiectul OBOR, pentru România, summitul de la Suzhou a rămas o simplă deplasare diplomatică.