One Belt, One Road își face drum prin Ungaria

Pe 6 iunie 2015, Ungaria devenea prima țară europeană și membră a Uniunii Europene care semna un memorandum de înțelegere (MoU) cu China, memorandum ce este parte a proiectului Yi Dai Yi Lu, cunoscut sub numele de inițiativa One Belt, One Road.

Proiectul One Belt, One Road este o abreviere și o comasare a celor două rute economice propuse de președintele Xi Jinping în 2013, respectiv the New Silk Road Economic Belt și the 21st Century Maritime Silk Road. Plecând de la vechiul Drum al Mătăsii, China a reușit să implementeze o politică de soft power foarte abilă, prin care readuce în atenție cea mai cunoscută rută ce interconecta Eurasia în urmă cu câteva secole, atât pe uscat, cât și pe mare. Crearea unui Fond al Drumului Mătăsii (Silk Road Fund), a Băncii pentru Investiții în Infrastructură a Asiei (Asia Infrasturcture Investment Bank – AIIB) și, mai apoi, parteneriatele încheiate de China cu diferite state de-a lungul Drumurilor Mătăsii par să pecetluiască un proiect asemănat tot mai mult cu Planul Marshall, prin care China încercă să-și legitimeze statutul de mare putere la nivel global. Președintele Xi speră că în 10 ani schimburile comerciale între China și statele aflate de-a lungul Drumului Mătăsii să depășească 2,5 trilioane de dolari.

China și Ungaria au pus bazele, prin semnarea acestui memorandum, unei cooperări bilaterale mai puternice, care permite implementarea unor țeluri comune în materie de infrastructură, comerț, sector financiar și întărirea legăturilor people-to-people – acesta din urmă fiind laitmotivul proiectului One Belt, One Road.

Ruta de mare viteză Budapesta-Belgrad trebuie privită ca o parte integrantă a proiectului One Belt, One Road și dorește să interconecteze Grecia, prin portul Pireu – port în care China a investit masiv și unde operează terminalele 2 și 3 –, de Europa Centrală, via Macedonia, Serbia, Ungaria.

Cooperarea dintre Serbia și Ungaria a fost parafată în prezența prim-miniștrilor Chinei, Serbiei, Ungariei și Macedoniei și reprezintă un proiect de modernizare a rutei feroviare Belgrad-Budapesta, în care China va investi între 1,5-2 miliarde de dolari. Această rută va scurta cu 5 ore durata de călătorie dintre cele două orașe (de la 8 ore la 2,5 ore) și se definește drept o reală oportunitate pentru zona balcanică, contribuind nu doar la interconectarea regiunii, ci și la dezvoltarea industriei și crearea unor locuri de muncă.

Ruta Belgrad-Budapesta (Coridorul X  pan-european – ramura B), va avea o lungime de 350 de km, cu o cale ferată dublă, pe care garniturile de tren vor putea circula cu 200 de km/h. Chiar dacă China va finanța 85% din construcția tronsonului Budapesta-Belgrad, cele două state, Ungaria și Serbia, nu au stabilit încă dacă acesta va fi construit prin concesiune sau prin intermediul unui parteneriat public-privat. Ceea ce este cert, pentru moment, este că lucrările pentru realizarea tronsonului vor începe la finele anului 2015 și vor dura 2 ani până vor fi finalizate.

Strategia Ungariei a fost una foarte bună, având în vedere că pentru a garanta construirea rutei Belgrad-Budapesta, dar și pentru a asigura următoarele investiții, Ungaria și-a exprimat interesul să fie, după Polonia, a doua țară din Europa Centrală și de Est care a aderat la AIIB. Fără a fi membru fondator, ci doar unul ordinar, Ungaria a ales, totuși, să fie în primul eșalon al țărilor care au aderat la banca de investiții înființată de China.

AIIB urmează să-și înceapă activitatea la sfârșitul lui 2015, fiind o propunere a Chinei făcută publică încă din 2013. Adunând marile puteri ale lumii, cu excepția SUA și Japonia, AIIB se definește ca o instituție financiară omoloagă Băncii Mondiale și Băncii de Dezvoltare a Asiei (Asian Development Bank) ce vrea să schimbe ordinea mondială impusă la Bretton Woods și să creeze un nou pol financiar al lumii, sub umbrela Chinei. AIIB are momentan 57 de membri și este o bancă centrată pe dezvoltare și infrastructură, fiind principala pârghie de finanțare a proiectului One Belt, One Road.

Ca parte a proiectului One Belt, One Road, în aprilie 2015, Xi Jinping, aflat în vizită în Pakistan, a anunțat că China va investi 50 de miliarde de dolari în infrastructură în acest stat, incluzând aici ajutorul acordat Pakistanului pentru finalizarea conductei Iran-Pakistan (fostă Iran-Pakistan-India), cât și construcția Coridorului Gwadar-Kashgar, format dintr-o rută feroviară și un oleoduct.

Dacă strategia Ungariei vizează maximizarea beneficiilor prin atragerea investițiilor în regiune (mergând pe retorica poziției privilegiate în cadrul Europei – poartă de acces către Europa de Vest), China dorește, prin intermediul proiectului One Belt, One Road, să-și propage puterea și influența în regiunile care se află sub umbrela SUA și să facă lumii cunoscută tehnologia sa, prin ceea ce am putea numi strategia double win-win. China obține un câștig dublu prin faptul că exportă produse și tehnologie – lucru care facilitează tranziția sa de la o economie manufacturieră la una bazată pe inovație – în timp ce modul de finanțare a proiectelor de pe Drumul Mătăsii ajută statul chinez atât în obținerea hegemoniei în cadrul instituțiilor financiare asiatice pe care le-a creat, cât și în găsirea unor piețe de desfacere noi care să absoarbă împrumuturile chineze.

Toate aceste acțiuni se traduc foarte simplu prin încercarea Chinei de a obține o continuitatea a creșterii sale economice și o susținere a procesului de conversie către o economie dezvoltată, care să se bazeze pe exportul de tehnologie și know-how.