Când visurile devin realitate: vizita lui Xi Jinping în Cehia

Xi Jinping, aflat în drum spre Summitul Securității Nucleare, care se desfășoară la Washington între 31 martie și 1 aprilie, a făcut un mic popas în Cehia – escortat fiind de două avioane cehe la intrarea în spațiul aerian al Cehiei. Xi Jinping devine astfel primul președinte al Chinei care vizitează Cehia de la stabilirea relațiilor diplomatice, în 1949, iar vizita este prima de acest fel a lui Xi în Europa Centrală și de Est în calitate de președinte.

Privilegiu acordat Cehiei nu a fost unul întâmplător, ci rezultatul a doi ani de încercări de dezvoltare a unor relații bilaterale Cehia-China, conduse de președintele ceh Miloš Zeman. Zeman a fost arhitectul apropierii Cehiei de China, fiind și singurul lider al unui stat membru UE care a participat la parada organizată de China cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Chiar dacă opoziția cehă a asemuit primirea grandioasă a lui Xi cu cea a liderilor sovietici din perioada Războiului Rece, planul președintelui Zeman de a duce relația Cehia-China la nivelul unui parteneriat strategic pare a fi încununat de succes.

Cehia și China au semnat o serie de memorandumuri de înțelegere privind investițiile, cercetarea, cultura, turismul, sectorul financiar, cel aviatic și sanitar. Toate aceste domenii sunt acoperite perfect de umbrela proiectului One Belt, One Road (OBOR), la care Cehia a aderat, iar pentru a sublinia rolul strategic pe care Cehia îl are în regiune, statul ceh a propus Canalul Dunărea-Oder-Elba. Proiectul se vrea a fi cofinanțat de Cehia și China și ar trebui să ia forma unui coridor de apă în formă de Y care să lege Polonia și Cehia de Slovacia și Austria. Canalul va valora un miliard de euro și, în cea mai avansată formă a sa, ar trebui să lege Marea Nordului (prin portul Hamburg – Germania) de Marea Neagră (prin portul Constanța – România) și Marea Baltică (prin portul Szczecin – Polonia).

Cehia nu dorește să devină doar un nod logistic pe Noul Drum al Mătăsii, ci și un centru financiar important în Europa Centrală și de Est, iar Praga s-a oferit pentru a găzdui acest centru – o inițiativă bine primită de partea chineză.

Pentru China, Cehia pare fi adevărata poartă de acces către Uniunea Europeană, iar acest lucru este întărit de numeroase investiții și parteneriate chineze în țară. Compania Changhong a deschis o fabrică ce are o capacitate de producție de un milion de unități de televizoare, în timp ce compania Xi’an Shaangu Power a cumpărat 75% din acțiunile companiei cehe Brno Ekol la o valoare de 43,6 milioane de euro, devenind cea mai mare investiție chineză în industria din Cehia.

CEFC China Energy, un conglomerat din Shanghai, a prins repede trenul către Cehia, investind masiv în sectorul energetic, financiar, aviatic, dar și în industria fotbalului și în mass-media. Statul ceh a răsplătit interesul CEFC China, oferindu-i președintelui companiei un post de consilier economic al președintelui ceh Miloš Zeman. Conglomeratul deține 50% din acțiunile grupului financiar slovac J&T Finance Group, devenind prima companie chineză care este acționar majoritar al unei bănci europene. Printre alte achiziții marca CEFC China Energy se numără cumpărarea clubului de fotbal Slavia Praga, a unor acțiuni în cadrul grupului Pivovary Lobkowicz Brewery, care ulterior a fost listat pe bursa din China, cât și cumpărarea unor acțiuni în cadrul companiei aeriene Travel Service. Conglomeratul pare a fi interesat și de achiziționarea GE Money Bank, bancă ce a fost pusă spre vânzare. După aceste achiziții, cehii așteaptă un nou val de investiții chineze, care vor ajunge la aproape 4 miliarde de dolari în următorul an.

Pe toată durata vizitei de 3 zile în Cehia, Xi s-a întâlnit cu președintele Zeman, cu prim-ministrul Bohuslav Sobotka, cu președintele Senatului, Milan Stech, cu președintele Camerei Deputaților, Jan Hamacek, și cu primarul Pragăi, Adriana Krnacova. Xi a subliniat importanța Cehiei printr-un articol publicat în ziarul ceh Pravo, în care vorbea despre parteneriatele chino-cehe, despre cooperare 16+1, dintre China și statele din Europa Centrală și de Est și, în cadrul proiectului OBOR, despre direcția pe care relația China-Cehia ar trebui să o urmeze. Cooperarea culturală și întărirea legăturilor people-to-people au fost și ele pe ordinea de zi a discuțiilor, Cehia „furând startul” prin lansarea cărții lui Xi Jinping, Guvernarea Chinei, în cadrul unei ceremonii organizate de Camera Deputaților cehă. Cartea este disponibilă momentan în Cehia doar în limba engleză, dar din septembrie aceasta va putea fi citită și în limba cehă.

Dar nu toți cehii par a fi încântați de vizita președintelui Xi, având în vedere că numai cu câteva ore înaintea sosirii lui Xi, zeci de steaguri chineze care atârnau pe stâlpi au fost vandalizate prin pătarea cu o substanță neagră. Nu au fost identificați încă autorii, dar, între timp, activiștii pentru drepturile omului și susținători Tibetului au vrut să le înlocuiască cu steaguri tibetane. Tot ei au înălțat în apropierea aeroportului două poze gigantice: una cu Dalai Lama și cealaltă cu primul președinte ceh, Valclav Havel. Havel a fost un luptător pentru drepturile omului, un erou al Cehiei, un susținător al Tibetului și cauza criticilor primite de actualul președinte Miloš Zeman, care s-a apropiat foarte mult de China – în opoziție cu acțiunile lui Havel.

Cehia a reușit să obțină prin vizita lui Xi ceea ce toate statele din Europa Centrală și de Est, printre care Ungaria, Bulgaria, România, visau: să o poartă de acces către Uniunea Europeană sau un „paradis al investițiilor chineze” în UE – viitorul pe care i-l dorește Zeman Cehiei și cum i l-a încuviințat Xi.3