Bangladesh, un cap de pod al ISIS în Asia de Sud?!

Bangladesh forma, împreuna cu Pakistan și India, puzzle-ul perlei Coroanei Marii Britanii în timpul domniei britanice în regiune – acea zonă din Asia de Sud care a fost administrată de Marea Britanie din 1858 până în 1947, odată cu obținerea independenței Indiei și Pakistanului. La câțiva ani după acest eveniment, Bangladeshul, pe numele său de atunci Pakistanul de Est, ducea o mișcare de eliberare de sub tutela statului pakistanez. În fruntea mișcării se afla Sheikh Mujibur Rahman, care datorită retoricii populiste și socialiste, cât și a poziției sale de conducător al Ligii Awami (unul dintre principalele partide din Bangladesh și actualul partid de guvernare) a reușit să preia puterea în 1971, după ce protestele care susțineau un Bangladesh independent au fost reprimate violent de armata pakistaneză. Intervenția Indiei de partea Bangladeshului a condus la un război indo-pakistanez, în care Pakistanul a fost nevoit să își recunoască înfrângerea. Sheikh Mujibur Rahman avea să rămână în istoria Bangladeshului drept părintele fondator al Republicii Populare Bangladesh, dar și părintele actualei prim-ministre a statului bengalez, Sheikh Hassina, care și-a început mandatul în 2009 și a mai deținut această funcție între 1996 și 2001.

Deși mișcarea de eliberarea de sub Pakistan a fost purtată pe un filon etnic, dorind să se recunoască drepturile și libertățile etnicilor de origine bengaleză, în timpul mandatelor lui Mujibur Rahman au apărut numeroase probleme sociale, printre care și nerespectarea drepturilor constituționale ale minorităților și abuzuri ale drepturilor omului. Aceste fapte au dus la o lovitură de stat împotriva prim-minstrului Sheikh Mujibur Rahman, care a fost asasinat, în 1975, împreună cu cea mai mare parte a familiei sale. Fiica sa, Hassina și încă o soră de-ale ei au fost singurele membre ale familiei care au supraviețuit atacului, întrucât erau plecate în Germania.

La doi ani după acest incident avea să vină la putere un alt Rahman, Ziaur Rahman, un general de armată care a participat la mișcarea de eliberare a Bangladeshului și care a devenit președinte al Bangladeshului în 1977, întemeind principalul partid de opoziție din acest moment din Bangladesh: Bangladesh Nationalist Party (BNP). Moartea tragică a lui Zia (asasinat la rândul său) a adus pe rampa politicii statului musulman o altă figură feminină a Bangladeshului: Khaleda Zia, soția lui Rahman, cea care a fost prim-ministru al Bangladeshului între anii 1991-1996 și 2001-2006 și a devenit principalul adversar și dușman al Sheikh Hassinei. Khaleda a fost a doua femeie care a condus un stat musulman, după ce gheața fusese spartă de Benazir Bhutto în Pakistan în 1988.

Toată această incursiune în istoria recentă a Bangladeshului a fost gândită pentru a contura o perspectivă mai largă asupra conflictelor cu care se confruntă Bangladeshul. Statul bengalez nu este doar un teren de luptă al minorităților țării, ci și unul al celor două lidere politice, ambele acuzându-se reciproc de încercări de asasinat, de organizarea unor lovituri de stat și de instigare la ură și violență. Drept urmare, Bangladesh a devenit, în ultimul timp, unul dintre cele mai nesigure state pentru străini, zeci de persoane pierzându-și viața, în ultimul an, în atacuri ce par a fi fost îndreptate cu precădere împotriva comunității străine. Din 2013  până în prezent, Bangladesh a fost lovit de o un val de ură care  a culminat cu uciderea unor minorități religioase și etnice, dar și cu atacuri îndreptate împotriva străinilor, scriitorilor ateiști, blogger-ilor și a activiștilor pentru drepturile omului.

Vineri seară, pe 1 iulie, capitala Bangladeshului, Dhaka, era în centrul atenție din cauza  unui nou incident, îndreptat încă o dată împotriva străinilor și revendicat de ISIS[1]. Mai exact 8-9 teroriști islamici au luat cu asalt o cafenea aflată într-o zonă rezidențială ce adăpostește ambasadele Germaniei și Rusiei. Teroriștii au luat ostatice peste 30 de persoane (printre care 7 italieni) și s-au împotrivit rezolvării pe cale pașnică a problemei – folosind explozibil și gloanțe pentru a îndepărta poliția, fapt ce a cauzat moartea a doi polițiști și a altor 20 de persoane și rănirea a cel puțin 50 de oameni.

Până acum, Bangladeshul a negat legătura dintre asasinatele trecute ale străinilor și ISIS, deși existau numeroase zvonuri în această direcție, dar acest incident pare a fi catalogat din start ca unul marca ISIS, întrucât Statul Islamic a revendicat atentatul.

Incidentul vine la câteva ore după ce un preot hindus a fost ucis în dimineața zilei de vineri, la un templu din Jhinaidah, Dhaka, și la câteva săptămâni după ce guvernul bengalez a efectuat o serie de operațiuni de anihilare a unor rețele militante, luând în custodie peste 10.000 de persoane, dintre care 194 par a fi avut legătură cu organizații militante din Asia.

Ambasada din SUA a rugat cetățenii americani din Bangladesh să se adăpostească și să nu riște să iasă pe străzi în această perioadă, pe când prim-ministrul Italiei, Mateo Renzi, și-a anulat o ceremonie la Colosseum, pentru a participa la o întâlnire de urgență privind soarta ostaticilor italieni.

Luarea de ostatici a fost rezolvată în zorii zilei de sâmbătă de autoritățile din Bangladesh care au cerut întăriri din partea armatei. Deși poliția din Bangladesh nu a dat date clare privind numărul persoanelor salvate, Japonia a făcut publice informații conform cărora 12 persoane au fost salvate și 5 teroriști uciși. Japonia a stat și ea cu sufletul la gură, conștientă fiind că exista posibilitatea ca printre ostatici să fie și un japonez. Doar anul trecut, în Bagladesh, au fost asasinați doi cetățeni de origine niponă.

Valul de ură îndreptat în ultimul timp împotriva persoanelor străine din Bangladesh, ură susținută la nivel înalt inclusiv de discordia dintre cele două lidere politice, nu a făcut decât să devină o bombă cu ceas care să cauzeze astfel de tragedii. Repetarea unor astfel de atacuri teroriste în Bangladesh este extrem de probabilă, fiindu-le dificil unor state puternice să prevină astfel de incidente, dar unui stat măcinat de tensiuni politice, etnice și religioase.

Atentatul din Bangladesh va atrage atenția publicului larg, în special prin prisma ideii că a fost un atentat îndreptat împotriva occidentalilor și nu unul cauzat de mișcări interne etnice, politice sau religioase.

[1] Nu se știe încă dacă ISIS s-a aflat în spatele acestui atentat, întrucât multe voci susțin că ar atentatul terorist a semănat foarte mult cu unul făcut de Al-Qaeda și nu de ISIS.