Vizita lui Abe, în umbra problemelor politicii interne

RISAP | 17 ianuarie 2018
Președintele român Klaus Iohannis primindu-l ... +
Președintele român Klaus Iohannis primindu-l la Palatul Cotroceni pe prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe -

Din cauza progresului realizat în ultimul an, amenințarea nucleară și balistică a Coreei de Nord a devenit cea mai importantă problemă de politică externă pentru Japonia. Prim-ministrul țării, Shinzō Abe, a transformat gestionarea acestei amenințări într-una dintre prioritățile guvernului său, pledând pentru întărirea sancțiunilor și intensificarea presiunilor puse pe regimul de la Phenian, astfel încât acesta să fie nevoit să renunțe la programul său nuclear și la testele de rachete.

Acesta este context în care, la începutul anului 2018, Abe a luat decizia de a deveni primul șef de guvern din istoria Japoniei care vizitează șase țări est-europene, într-un tur de o săptămână. Turul lui Abe a început în țările baltice, prim-ministrul japonez vizitând Estonia, Letonia și Lituania. Odată parcursă această etapă, Abe s-a îndreptat spre zona Balcanilor, unde a vizitat Bulgaria, Serbia și, în cele din urmă, pe 16 ianuarie, România. Țările din Europa de Est pot părea, la prima vedere, irelevante când vine vorba de problema Coreei de Nord, dar lucrurile sunt mai complexe. Pe lângă lobby-ul făcut pentru a obține o susținere cât mai intensă a comunității internaționale, aceste țări foste comuniste au avut în trecut și relații mai strânse cu Coreea de Nord. De aceea, ele găzduiesc ambasade nord-coreene, uneori în clădiri chiar impresionante. Ambasada nord-coreeană din Sofia, de exemplu, este situată într-o clădire spațioasă și impresionantă, astfel încât ea a putut fi închiriată pentru organizarea de evenimente, aducând astfel un flux financiar în plus. În aceste șase state est-europene, prim-ministrul japonez și-a dorit probabil să se asigure că liderii se angajează să implementeze cu strictețe sancțiunile impuse de ONU.

Grija Japoniei față de pericolul nord-coreean a fost ilustrată în țara noastră și înainte de planificarea vizitei lui Abe, Ambasadorul Japoniei în România, Kisaburo Ishii, începându-și discursul ținut la recepția oferită cu ocazia Zilei de Naștere a Împăratului Japoniei, din luna decembrie, vorbind pentru câteva minute despre amenințarea Coreei de Nord și potențialul ei de a influența și Europa.

Cu ocazia acestei vizite, Shinzō Abe devine astfel primul prim-ministrul japonez care sosește în țara noastră, care a stabilit legături diplomatice cu Japonia în urmă cu 100 de ani, în 1917. Din păcate pentru Abe și pentru România, vizita a fost umbrită de criza politică internă care a dus la demisia prim-ministrului Mihai Tudose cu doar o seară înainte de întâlnirea pe care o avea programată cu omologul său japonez.

Abe a fost astfel nevoit să-și anuleze vizita pe care trebuia să o facă la guvern, unde nu mai exista un omolog care să îl primească. În locul său, la guvern a participat o delegație condusă de consilierul pe probleme economice al lui Abe, care s-a întâlnit cu viceprim-ministrul Paul Stănescu. În locul acestei deplasări, Abe a mers împreună cu soția sa în Muzeul Satului din apropierea Parcului Herăstrău. Cei doi au admirat case și obiecte tradiționale românești, mergând apoi să viziteze și Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, care a fost amenajată în urmă cu 20 de ani. Cu această ocazie, Abe s-a întâlnit și cu primarul capitalei, Gabriela Firea, cu care a discutat despre unul dintre proiectele locale realizate cu sprijin japonez: modernizarea Sistemului Centralizat de Alimentare cu Energie Termică din București. Pentru acest proiect a fost semnat un memorandum de înțelegere între Primăria Capitalei și compania japoneză Itochu. Costul studiului de fezabilitate al proiectului este acoperit de un grant oferit de guvernul japonez.

Dar cel mai important proiect de infrastructură susținut de Japonia este linia de metrou M6, care va lega Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni de centru Bucureștiului. În martie 2010, guvernul japonez a oferit o linie de credit în valoare de 320 de milioane de dolari pentru construirea acestui proiect, la o dobândă de 1,7% . Data limită până la care împrumutul poate fi accesat a fost stabilită la anul 2021, inițial dorindu-se ca linia M6 să fie gata până în 2020, când Bucureștiul va găzdui unele dintre meciurile de la Campionatul European de Fotbal Euro 2020. Din păcate și spre dezamăgirea părții japoneze, după 7 ani de la semnarea acordului, România nu a început încă lucrările pentru construirea liniei M6. Într-o analiză RISAP din 2016, oficialii Metrorex declaraseră că lucrările se vor desfășura între 2017 și 2021. Cum aceste lucrări nu au început încă nici în 2018, și ținând cont și de experiența construirii magistralei de metrou M5, linia M6 va fi probabil gata în 2022-2024.

Inaugurarea magistralei de metrou M6, dacă ar fi fost finalizată anul aceasta sau în 2019, ar fi fost o oportunitate perfectă pentru o vizită a prim-ministrului japonez la București. Din păcate însă, acest lucru nu s-a putut realiza, iar prezența lui Shinzō Abe în România a fost justificată nu de evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, ci de amenințarea Coreei de Nord și dorința Japoniei de a întări legăturile cu Uniunea Europeană, de unde turul lui Abe din Europa de Est. Cum prim-ministrul japonez a fost întâmpinat cu două gafe diplomatice, schimbarea prim-ministrului român cu doar o zi înainte de întâlnirea programată și întâmpinarea lui Abe la aeroport de simpli secretari de stat din Ministerul Afacerilor Externe, este improbabil ca Abe să-și mai dorească să revină în România în următorii ani ai mandatului său (dacă toate lucrurile vor merge bine pentru Abe, el ar putea rămâne la putere până în septembrie 2021).

Deși nu a putut discuta despre magistrala M6 cu reprezentanții guvernului, Abe anulând această vizită, el a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis. În conferința de presă ținută după discuțiile private, Iohannis a pus mult accent pe legăturile economice dintre România și Japonia și potențialul de a atrage investiții. El a subliniat și faptul că vizita lui Abe vine în contextul împlinirii a cinci ani de la semnarea acordului de parteneriat reînnoit dintre România și Japonia. Din păcate însă, motivul vizitei prim-ministrului japonez nu a fost unul economic, ci problema nord-coreeană, iar potențialele beneficii economice nu au fost fructificate la maximum din cauza lipsei unei întrevederi la nivel de șefi de guvern. În declarațiile sale, Abe a făcut clar faptul că prioritatea sa numărul unu a fost subiectul Coreei de Nord, el dorind să se asigure de sprijinul țărilor est-europene în campania de presiune aplicată regimului de la Phenian. Abe a vorbit și de relațiile economice româno-japoneze, dar mai mult prin prisma acordului de liber schimb dintre Japonia și Uniunea Europeană, care urmează a fi ratificat anul acesta, un acord care va facilita și comerțul și investițiile bilaterale. El a menționat și proiectul liniei M6, ca o dovadă a susținerii oferite de Japonia pentru construirea infrastructurii românești.

Prim-ministrul japonez Shinzo Abe la Muzeul Satului
Prim-ministrul japonez Shinzo Abe și ... +
Prim-ministrul japonez Shinzo Abe și soția sa, la Muzeul Satului din București -

Vizita lui Abe a adus totuși două vești bune. În primul rând, Abe a anunțat că Japonia a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetățenii români care doresc să viziteze țara niponă. Și mai important, președintele Klaus Iohannis a declarat că a convenit cu prim-ministrul japonez să înceapă demersurile pentru ridicarea relațiilor bilaterale la rangul de parteneriat strategic. Aceasta ar fi o veste bună pentru România, care mai are un astfel de parteneriat strategic cu o singură țară din regiunea Asia-Pacific, Coreea de Sud. Din păcate însă, Abe nu a menționat acest aspect în declarația sa, omisiune care ar putea indica lipsa relativă de entuziasm a părții japoneze, după problemele întâlnite în cadrul acestei vizite.

Rămâne de văzut dacă acest parteneriat va deveni realitate în anii următori. Dar până atunci, relațiile economice româno-japoneze au numeroase oportunități de a se dezvolta. Zeci de companii japoneze au investit în România, construind numeroase fabrici, în special în sectorul componentelor auto. Companiile japoneze prezente în țara noastră angajează peste 40.000 de români. Astfel, Japonia este cel mai important investitor asiatic din România, depășind Coreea de Sud (singura țară cu care România are un parteneriat strategic), cât și China (țara de care unele guverne și-au legat multe speranțe în legătură cu atragerea investițiilor). În acest context, lipsa unor discuții cu prim-ministrul japonez, care să se concentreze pe economie, este nefericită, mai ales în contextul în care alături de acesta au venit în țară peste 20 de reprezentanți ai unor companii japoneze. Aceștia au fost totuși primiți la guvern de către viceprim-ministrul Stănescu și alți miniștri.

Vizita lui Abe a fost cel mai important eveniment din țară legat de regiunea Asia-Pacific din ultimii 4 ani, de la summitul China-Europa Centrală și de Est (formatul 16+1), care a avut loc la București în 2013, care l-a adus în țară pe premierul chinez Li Keqiang. Atunci însă, ca și acum, vizita nu a fost motivată de întărirea relațiilor economice cu România, ci de factori externi: forumul multilateral sau turul diplomatic din Europa de Est. În ambele ocazii România a avut totuși o oportunitate bună de a întări relațiile politice și economice, însă fără succes. Dacă summitul din 2013 a fost unul de succes, cu proiecte care au fost propuse, dar care nu s-au transformat în realitate după 4 ani, vizita lui Abe va rămâne marcată de eșecul diplomatic cauzat de demisia prim-ministrului Tudose, cu mai puțin de 20 de ore de la întâlnirea pe care o avea planificată cu Abe.

Importanța gestului este ușor de subliniat printr-o simplă comparație: ar fi fost discutată și stabilită demisia prim-ministrului cu o seară înainte de vizita în țară a președintelui SUA, a președintelui Franței sau a cancelarului Germaniei? Faptul că tensiunile interne nu au ținut cont de programul stabilit al prim-ministrului japonez demonstrează lipsa de interes și respect a coaliției de guvernământ față de Japonia. În acest context, negocierea unui parteneriat strategic sau întărirea relațiilor economice la nivel guvernamental par improbabile.

România rămâne totuși cu prima vizită a unui prim-ministru japonez și cu speranța că o astfel de vizită s-ar putea repeta fără a mai fi nevoie de o așteptare de încă un secol. Într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Abe a declarat că se bucură de faptul că una dintre stațiile de metrou ale magistralei M6, stația de la Complexul Comercial Băneasa, se va numi „Tokyo”, astfel încât „românii care merg la cumpărături în zonă sau cei care trec prin Stația Tokyo vor simți Japonia un pic mai aproape”. Rămâne valabilă aceeași speranță că pentru aceasta nu va fi necesară o altă așteptare, tot de un secol.

| 17 ianuarie 2018|Categories: Japonia, Politică, România-Asia|Tags: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza