Va investi China în Centrala Nucleară de la Cernavodă?

Andrei Gerea, Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, s-a declarat optimist în legătură cu semnarea acordului de investiții cu China General Nuclear Power, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 din Centrala Nucleară de la Cernavodă. În cadrul unei conferințe organizate de Mediafax, acesta a declarat: „este un lucru cunoscut că nu este ușor să negociezi cu companiile chineze […] acum suntem în situația de a finaliza memorandumul de înțelegere și sperăm ca până la sfârșitul anului să avem și acordul de investiții finalizat”.

Negocierile au depășit demult calendarul stabilit: directorul general al Nuclearelectrica estima în septembrie 2014 „că până la finele anului va fi înființată compania de proiect care va construi reactoarele 3 și 4”. Tratativele s-au dovedit a fi mai dificile și o întreagă serie de etape rămâne încă de bifat înainte de a putea înființa compania de proiect. Astfel, odată ce memorandumul de înțelegere va fi negociat și semnat, va urma negocierea Actului Constitutiv pentru noua companie de proiect. Tocmai atunci va putea fi înființată compania de proiect, de tip Joint Venture (care este o societate premergătoare societății de tip IPP – Independent Power Producer/Producător Independent de Energie), în care China General Nuclear Power va deține cel puțin 51% din acțiuni. Negocierea, aprobarea și semnarea Acordului Acționarilor vor urma când se va realiza trecerea în etapa IPP.

Proiectul unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă era estimat, conform unui studiu de fezabilitate realizat de compania Ernst & Young în anul 2012, la suma de 6,45 miliarde de euro. Acest studiu va trebui însă revizuit, iar costurile finale vor fi probabil mai mari. Statul român va oferi probabil unele facilități financiare investitorului privat, de exemplu contractul pentru diferență: statul garantează un preț de vânzare pentru energia produsă, iar dacă prețul la care energia va fi vândută va fi mai mic, atunci statul va acoperi diferența de bani. În cazul în care energia produsă va fi vândută la un preț peste cel garantat, atunci compania va returna statului diferența în plus. Acest mecanism permite investitorului să își asume riscul unui proiect complex, pe termen lung, în care perspectiva prețului de vânzare a energiei este nesigură.

Proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă are o istorie lungă și complexă. Centrala a fost proiectată inițial pentru cinci reactoare de tip CANDU 6, iar construcția ei a început în 1982. Unitatea 1 a intrat în funcțiune tocmai în 1996, iar Unitatea 2 în 2007. Împreună, cu o capacitate instalată de 1413 MW, ele furnizează aproximativ 20% din producția internă de energie a României. Unitățile 3 și 4 sunt momentan în conservare și așteaptă investitori, structurile civile fiind finalizate în proporție de 52% pentru Unitatea 3 și de 30% pentru Unitatea 4.

În 2009 a fost înființată societatea EnergoNuclear, cu scopul de a demara construcția reactoarelor 3 și 4 în 2010. Nuclearelectrica deținea o cotă de 51% din capitalul social al companiei, în care participau mulți investitori străini: RWE, GDF Suez, ENEL și CEZ cu câte 9,15%, cât și ArcelorMittal și Iberdrola câte 6,2%. CEZ a fost primul dintre acționarii EnergoNuclear care a anunțat, în 2010, că se retrage din proiect, urmând apoi, încetul cu încetul, toți ceilalți investitori.

Salvarea a venit de la compania chineză China General Nuclear Power, care s-a arătat dispusă să investească în centrala de la Cernavodă. Una dintre cele mai mari companii chineze din sectorul energiei nucleare, China General Nuclear Power a semnat un acord cu compania canadiană Candu Energy pentru a putea folosi tehnologia acesteia în construcția reactoarelor 3 și 4. Astfel, cele două reactoare vor fi construite cu aceeași tehnologie care respectă normele de siguranță internaționale.