Toshiba și miliardele inexistente

Marile corporații japoneze au prezentat dintotdeauna o imagine de încredere și de infailibilitate prin cultura lor corporativă specifică. Mari companii precum Casio, Fujitsu, Honda sau Mitsubishi au fost privite cu admirație de către competitorii lor din vest. Cu toate acestea, când șeful companiei Toshiba și-a anunțat demisia marți, pe 21 iulie, toată lumea a privit cu neîncredere spre giganții care păreau de neînvins.

Omul din fruntea corporației, Hisao Tanaka, și-a anunțat retragerea după ce s-a descoperit falsificarea rapoartelor contabile ale companiei. Acesta va fi înlocuit de Masaso Muromachi, care va avea rolul de președinte interimar, până când se va găsi o persoană potrivită pentru rolul de președinte. Alături de Hisao, și-au dat demisia și vicepreședintele Norio Sasaki (acesta a demisionat și din funcția de consilier pe probleme de politică economică a premierului Shinzo Abe), Atsutoshi Nishida, consilier, dar și alți cinci directori ai companiei japoneze. Tanaka și Sasaki plănuiau oricum să se retragă pe parcursul următoarelor luni, însă decizia a fost grăbită de apariția declarației unui oficial al ministerului, conform căreia, acest scandal ar putea să scadă încrederea investitorilor internaționali în afacerile japoneze. Ministrul de finanțe al Japoniei, Taro Aso, a anunțat: „Dacă Japonia nu va putea pune în aplicare o guvernanță corporativă adecvată, vom pierde încrederea pieței. Este o situație regretabilă”. La doar o zi după ce un consiliul alcătuit din avocați și contabili externi a pregătit un raport de 294 pagini despre o încercare „deliberată” și „sistematică” de a umfla cifrele profitului conglomeratului japonez, Tanaka a demisionat de la conducerea companiei. Acesta a negat faptul că ar fi dat instrucțiuni în vederea falsificării cifrelor, însă, consiliul a concluzionat că atât Tanaka, cât și Sasaki erau conștienți de falsificare și nu au luat nicio măsură pentru a o preveni.

Situația este cu atât mai neobișnuită, cu cât rapoartele nu au fost falsificate pentru a ascunde ceva ilegal, ci pentru a păstra reputația brandului Toshiba. Cu toate acestea, cazul nu e fără de precedent. Olympus, un alt nume mare în afacerile Japoniei, a încercat să ascundă pierderi în valoare de 1.7 miliarde de dolari, însă frauda i-a fost descoperită la finalul anului 2011.

Suma falsificată se ridică la peste 1.2 miliarde de dolari, pe parcursul a șapte ani, iar pierderile cauzate de mediatizarea acestor falsuri includ o scădere de 26 de procente în prețul acțiunilor companiei începând din aprilie, când investigația a fost anunțată. Se crede că principalele motive pentru care compania a fost presată să-și ascundă adevărata performanță financiară sunt criza economică globală și dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Deși nu au fost date instrucțiuni clare angajaților de a supraestima profitul, aceasta a fost singura soluție pentru a atinge țintele financiare pe care conducerea le stabilea – în cadrul culturii corporative japoneze bazată pe loialitate și obediență, subalternii ar face orice pentru a satisface conducerea.

În prezent, în ciuda neregularităților, Toshiba rămâne a zecea compania japoneză după valoarea de piață, cu o istorie care datează din 1875, fiind unul dintre agenții care au transformat Japonia într-o putere industrială. Cu toate acestea, Tanaka vede evenimentul ca fiind „cel mai devastator eveniment pentru brandul nostru în cei 140 ani de istorie ai companiei.[…] Nu cred că aceste probleme se pot rezolva peste noapte”.