(SHANGHAI) Toată lumea cunoaște China ca sursă de exporturi, de la jucării la calculatoare, toate Made in China, dar această țară a devenit între timp și o piață imensă de importuri, de la vin franțuzesc, ceasuri elvețiene și mașini nemțești la cosmetice sud-coreene, minereu de fier australian, boabe de soia braziliene și avioane americane.
Sub deviza „O eră nouă, un viitor comun”, în perioada 5-10 noiembrie, orașul Shanghai a fost gazda primei Expoziții Internaționale de Importuri a Chinei (China International Import Expo – CIIE), dedicată exclusiv importurilor străine pe piața chineză. Evenimentul anunțat de președintele chinez Xi Jinping încă din primăvara anului 2017, în cadrul Forumului Inițiativei ,,Belt and Road”, este un pas important pentru continuarea politicii de deschidere economică a Chinei și promovarea unei economii mondiale deschise.
Târgul a avut loc la Centrul Național de Conferințe din Shanghai, unde, pe o suprafață de 300.000 m², împărțită în 8 sectoare, a fost construit un centru de expoziție, iar forma sugestivă a clădirii — un trifoi cu patru foi — stârnește și mai mult curiozitatea asupra viitoarelor rezultate ale acestui eveniment. Orașul nu a fost ales întâmplător: Shanghai este un simbol al dezvoltării Chinei din ultimii 40 de ani, cel mai aglomerat port din lume și orașul care încorporează prima zonă de liber schimb a Chinei.
Evenimentul a fost dedicat producătorilor străini din domenii precum: industria auto, echipamente electronice și electrocasnice, textile, accesorii și produse de larg consum, tehnologii inovatoare, echipamente medicale, produse cosmetice, produse alimentare, echipamente industrial automatizate, turism, cultură și educație, design, echipamente și soluții IT, etc..
Conform datelor oficiale publicate, mai mult de 3500 de companii din 172 de țări, organizații internaționale (Organizația Mondială a Comerțului, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional) și peste 400.000 de agenți de achiziție au răspuns afirmativ la apelul Chinei, fiind prezenți la eveniment. Companii precum BMW, Tesla, Google, Facebook, Sony, Deloitte, Metro, Philips, Roche au ales să participe la târg, afișând standuri impunătoare.
În paralel cu desfășurarea expoziției au avut loc diverse conferințe și forumuri (spre exemplu: „Convenția Națiunilor Unite privind reglementarea acordurile internaționale care rezultă din mediere”, „Forumul Noul Drum al Mătăsii – Inițiativa Belt and Road și inovarea și cooperarea în domeniul finanțelor”, „Protejarea la nivel global a drepturilor de proprietate intelectuală — dezvoltarea și protejarea resurselor inovatoare. Realizarea și dezvoltarea de acțiuni”, „Forumul privind standardele și tendințele consumului alimentar din China”, „Promovarea rezultatelor pentru copii prin soluții inovatoare”) având ca principal pol de interes dezvoltarea continuă a Chinei și afilierea acesteia la standardele comerciale internaționale.
În cadrul discursului de la ceremonia de deschidere a CIIE, președintele chinez Xi Jinping a menționat pașii pe care China urmează să îi parcurgă în cadrul politicii de deschidere: stimularea potențialului de creștere a importurilor, continuarea lărgirii accesului la piața economică, crearea unui mediu de afaceri care respectă standardele internaționale, susținerea și dezvoltarea zonelor de liber schimb, promovarea cooperării internaționale la nivel multilateral și bilateral. Mai mult decât atât, liderul chinez a subliniat oportunitatea oferită de acest eveniment pentru crearea unei noi platforme de colaborare în cadrul Inițiativei Belt and Road.
Șefi de stat și de guvern din țări precum Ungaria, Cehia, Elveția, Lituania, Georgia, Rusia, Cuba, Egipt, Kenya, Pakistan sau Vietnam au fost prezenți la ceremonia de deschidere a târgului. Aceștia au vizitat pavilioanele naționale, zona unde 82 de state și-au instalat standuri pentru a-și promova țara și a prezenta potențialul ei economic. Din păcate, România nu s-a aflat printre aceste state. Țara noastră a fost însă reprezentată la deschiderea expoziției de ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea, care a condus o delegație română în China în perioada 1-8 noiembrie.
Având în vedere că Republica Populară Chineză rămâne a doua mare piață de consum din lume, după SUA, și estimează importuri de peste 10.000 de miliarde de dolari în următorii 5 ani, CIIE a reprezentat o oportunitate pentru companiile românești de a-și promova produsele și de a identifica parteneri chinezi stabili cu sprijinul cărora să își extindă activitatea pe piața chineză.
La gigantul târg internațional au participat și 3 companii românești: S.C. Farmec S.A., S.C. Ivatherm S.R.L. și S.C. Phoenix Tour S.R.L.. Cel mai mare producător de produse cosmetice din România, Farmec a ales să fie prezent la expoziție pentru promovarea pe piața chineză a produselor din gama Gerovital. Produsele companiei Farmec sunt exportate în peste 30 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, China fiind o piață de desfacere recentă. Ivatherm este o companie românească de dermocosmetice cu o prezență internațională în 15 țări, inclusiv în China, ale cărei produse au la bază apa termală din Băile Herculane. Cultura și frumusețile României au fost promovate în cadrul CIIE de către compania de turism Phoenix Tour, care este un liant de legătură între turiștii români și cei chinezi, concentrându-se pe piața chineză.
Compania de vinuri din Republica Moldova, S.C. Cricova S.A., a fost, de asemenea, prezentă la târg.
Din păcate, numărul companiilor românești prezente la această expoziție a fost unul redus, ilustrând o lipsă de interes pentru piața chineză în rândul oamenilor de afaceri români. Acest număr contrastează cu cel aferent altor state din regiunea noastră, care au avut o prezență mult mai activă, Polonia având 82 de companii prezente, Cehia 80 de companii, Bulgaria peste 40 de companii, Croația peste 30 de companii, Ungaria aproximativ 20 de companii, iar Lituania 18 companii. Expoziția a fost o oportunitate bună pentru promovarea afacerilor în China datorită contextului politic: guvernul de la Beijing a mobilizat și a îndrumat companii chineze care să achiziționeze bunuri străine, iar oficialii chinezi au încercat să intermedieze astfel de tranzacții.
În ciuda prezenței reduse de la expoziție, relațiile sino-române au o istorie lungă și o evoluție constantă. În prezent, China reprezintă principalul partener comercial al României din Asia în ceea ce privește importurile și exporturile. În anul 2017, România a înregistrat exporturi către China în valoare de 827,06 milioane de dolari și importuri în valoare de 4.252,80 milioane de dolari, fiind înregistrat un deficit comercial foarte mare. De aceea, România dorește diminuarea deficitului comercial prin creșterea exporturilor, un obiectiv care ar fi putut fi ajutat de o participare mai activă la CIIE.
În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în ultima zi a expoziției, directorul CIIE, Sun Chenghai, a declarat că evenimentul a fost un succes, ofertele de bunuri și servicii pentru anul viitor depășind suma de 58 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, succesul acestei inițiative nu poate fi măsurat doar printr-un simplu număr, ci prin implementarea de către autoritățile chineze a unor acțiuni concrete și măsuri previzibile, așa cum a subliniat și Carlo D’Andrea, vice-președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene în China. Aceasta este prima ediție a expoziției internaționale de importuri, care va avea loc în fiecare an.
În ciuda scenariului extrem de optimist afișat de autoritățile de la Beijing privind creșterea economică a Republicii Populare Chineze, nu trebuie neglijat faptul că această creștere stârnește și anumite îngrijorări la nivel mondial privind problemele structurale ale economiei și unele slăbiciuni pe care își bazează creșterea, precum: sistemul distorsionat al prețurilor, dominația investițiilor și exportului în formarea Produsului Intern Brut, ineficiența investițiilor, creșterea datoriilor în sectorul corporatist.
Fie că a fost văzută de unii ca un răspuns la războiul comercial cu SUA sau ca simplu pilon de susținere a proiectelor economice chineze, sau de alții ca o mare oportunitate de accedere pe piața chineză sau ca un nou pas al Chinei spre dezvoltarea sustenabilă a economiei, CIIE a captat atenția lumii.
Dacă pentru China, CIIE a fost un succes, statul chinez având ocazia de a-și sublinia rolul important pe plan internațional, multe companii române au pierdut o șansa foarte bună de a profita de oportunitățile oferite de sutele de milioane de consumatori chinezi. Cu doar trei companii participante la această expoziție, România a făcut un contrast puternic cu vecinii noștri care au trimis zeci de companii, în încercarea de a pătrunde pe piața chineză.
Toate pozele au fost realizate de Mădălina Merlușcă (Alecsa), la Expoziția Internațională de Importuri a Chinei, de la Shanghai, din noiembrie 2018.
Comenteaza