Relațiile Coreea de Sud-Iran, un nou boom istoric

Cu un alai de peste 230 de delegații ale unor companii sud-coreene și purtând pe cap un văl asemănător hijabului, Park Geun-hye a poposit pentru 3 zile în Iran. Proaspăt eliberat de povara sancțiunilor, Iranul a devenit un corn al abundenței pentru toate marile statele ale lumii. China, prin persoana lui Xi Jinping, a fost primul stat care a dat startul vizitelor liderilor asiatici, și nu numai, în Iran pentru a curta piața iraniană.

Vizita lui Park nu a fost o premieră doar în era Iranului post-sancțiuni, ci în întreaga istorie a relațiilor Coreea de Sud-Iran, fiind prima vizită a unui președinte sud-coreean în Iran, de la stabilirea relațiilor diplomatice, în 1962. Premierele s-au mutat mai apoi în sectorul investițiilor, Coreea de Sud anunțând că va finanța proiectele de infrastructură din Iran cu 25 de miliarde de dolari – cea mai mare sumă investită într-un alt stat de către statul sud-coreean.

Pentru Coreea de Sud vizita lui Park în Iran a fost asemuită unui al „doilea boom al relațiilor cu Occidentul Mijlociu” (o sintagmă utilizată de predecesorul lui Park, Lee Myung Bak, în 2008) și un prilej important de a da un impuls exporturilor și economiei sud-coreene, care traversează un impas în ultima perioadă. Primul boom al relațiilor cu Orientul Mijlociu face trimitere la perioada anilor ’70, când numeroși sud-coreeni au fost trimiși în Orientul Mijlociu pentru a dezvolta proiecte de construcții, iar banii obținuți de muncitori au fost pompați în transformarea Coreei de Sud din ruinele lăsate de Războiul Coreean, în unul dintre Tigrii Asiatici.

Park Geun-hye s-a întâlnit cu președintele iranian Hassan Rouhani, cu care a discutat despre creșterea comerțului de la 6 miliarde de dolari, cât este în prezent, la 18 miliarde de dolari, având ca țintă pe termen mediu atingerea unui prag de 30 de miliarde de dolari. Cei doi au mai discutat despre implementarea unei rute directe de zbor Seul-Teheran, despre investiții în turism și au profitat de ocazie pentru a semna și 19 memorandumuri de înțelegere, în valoare de 45,6 miliarde de dolari, în domenii variate: de la energie, la infrastructură, educație, sănătate, resurse de apă, până la sistemul financiar și cel de asigurări. La scurt timp, agenția de presă sud-coreeană, Yonhap, și-a anunțat deschiderea unei filiale în Teheran pe care o vede ca pe un liant important în gestionarea relațiilor dintre cele două state.

Printre memorandumurile de înțelegere s-a numărat și cel semnat între National Iran Gas Exports Company și Korean Gas Corporation pentru a transporta gaz natural lichefiat din Iran în Coreea de Sud, în timp ce Central Bank of Iran și Korea Development Bank au semnat un acord pentru îmbunătățirea relațiilor lor și facilitarea viitoarelor investiții bilaterale.

Statul iranian dorește ca până în 2020 să investească 185 miliarde de dolari în industria sa, pentru refacerea sectorului petrolier – proiect de care pare a fi interesată și Coreea de Sud. Statul sud-coreean este al cincilea mare importator de petrol din lume și, înainte de sancțiuni, era unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Iranului în sectorul petrolier. Chiar dacă importurile din Iran au scăzut pe toată durata sancțiunilor, odată cu ridicarea acestor sancțiuni, importurile au crescut de patru ori, urmând un trend ascendent.

Dar, de departe unul dintre cele mai mediatizate subiecte ale întâlnirii a fost cel legat de Coreea de Nord, în contextul în care Iranul și statul nord-coreean au relații militare încă din 1980. Mulți analiști se tem de o posibilă cooperare a celor două state în domeniul nuclear, cu atât mai mult cu cât recent SUA a sancționat oficiali din Iran pentru că au trimis, în ultimii ani, tehnicieni care să lucreze în domeniul de apărare, iar Iranul a cumpărat componente militare de la o companie nord-coreeană sancționată de ONU și SUA, Korea Mining Development Trading Corp. Iranul a specificat, totuși, că în prezent nu are nicio relație militară cu Coreea de Nord, doar relații diplomatice și comerciale.

În plus, Iranul, prin vocea lui Rouhani, a afirmat că Iranul dorește „o lume eliberată de arme de distrugere în masă, în special o eliberare a Peninsulei Coreene și a Orientului Mijlociu de arme distructive” reducând astfel celebra „axă a răului” a administrației Bush doar la Coreea de Nord. Park a făcut publice doleanțele sale privind relația Iran-Coreea de Nord, subliniind de ce Coreea de Sud nu este de acord cu armele nucleare și solicitând Iranului cooperare maximă pentru rezolvarea acestei probleme.

Mesajul transmis de Coreea de Sud părea cu atât mai important cu cât se apropia al șaptelea Congres Național al Partidului Muncitoresc din Coreea de Nord, unde vor fi trasate principalele direcții ale politicii statului nord-coreean. Congresul a început pe 6 mai, va dura 4 sau 5 zile și este atent urmărit pe plan internațional pentru că poate dicta viitorul program militar și nuclear al Coreei de Nord.

După întâlnirea și discuțiile purtate cu Hassan Rouhani, Park s-a mai întâlnit și cu liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ruhollah Khomeini.

Vizita lui Park Geun-hye în Iran face parte dintr-o politică de smart power promovată de lidera sud-coreeană, politică prin care dorește întărirea relațiilor cu state din regiune (Japonia, China), dar și cu statele MIKTA (Mexic, Indonezia, Coreea de Sud, Turcia, Australia), lucru ce îi poate oferi statului sud-coreean pârghiile necesare în gestionarea unui viitor conflict cu Coreea de Nord.