La sfârșitul lunii august, prim-ministrul japonez Shinzō Abe și-a făcut cunoscută intenția de a aduce în discuție, la întâlnirea Dietei Naționale din luna septembrie, o lege prin care să fie pedepsite planificarea și pregătirea activităților criminale organizate, printre care se numără și terorismul.
Prin promulgarea acestei legi, susține Abe, s-ar putea atinge un scop dual: pe de o parte, reducerea riscurilor de atacuri teroriste cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2020 – pentru care Tokyo va fi orașul gazdă – pe de alta, ratificarea unui tratat internațional al ONU, pe care și Japonia l-a adoptat în anul 2000. Convenția împotriva Crimei Organizate Transnaționale își propune eradicarea activităților criminale desfășurate de teroriști sau membri ai mafiei, iar statele semnatare s-au angajat să își modifice legislațiile, astfel încât planificarea acestor activități să fie considerate infracțiuni penale.
Schimbările legislative necesare semnării Convenției ONU ar putea fi adoptate în Japonia sub forma unor modificări aduse Legii pentru Pedepsirea Crimei Organizate. Astfel, aceasta ar permite aplicarea unor pedepse celor implicați în astfel de activități criminale, chiar dacă infracțiunile sunt abia la stadiul de pregătire. Elementul de noutate, deci, ar fi adăugarea „conspirației” și „complotului” în lista activităților infracționale, iar formularea utilizată în textul legii ar fi „delictul de a planifica acțiuni de terorism sau alte tipuri de crimă organizată”. În consecință, grupurile care ar cădea sub incidența legii ar fi doar grupurile infracționale organizate, iar premeditarea infracțiunilor s-ar referi la acțiuni specifice precum achiziția de arme ori substanțe chimice.
În ciuda contextului internațional al luptei împotriva terorismului, totuși, există reticență în privința acestei revizuiri a Legii pentru Pedepsirea Crimei Organizate, întrucât aceasta nu este prima dată când guvernul japonez încearcă să instituie infracțiunea de a „conspira”. O lege separată având acest scop a fost propusă Dietei în anii 2003, 2004 și 2005, fiind respinsă de fiecare dată. Motivul pentru care legea anterioară a fost criticată cu vehemență a constat în ambiguitatea definițiilor, ce ar fi permis ca până și grupurile cetățenești ori sindicatele să poată fi puse sub acuzare, cât și ca sub înțelesul legal al „complotului” să fie incluse și simplele discuții legate de o anumită infracțiune, deși acestea nu ar fi fost urmate de o punere în aplicare a planurilor.
Aceste aspecte par a fi mai clar enunțate în modificările aduse Legii pentru Pedepsirea Crimei Organizate, definițiile referindu-se la organizații teroriste, carteluri criminale și organizații implicate în activități de fraudă cu tranzacții cash. Totuși, ratificarea acestora ar conduce la o intensificare a activităților de supraveghere a populației de către autorități. Iar acest lucru este considerat îngrijorător, în special având în vedere modificarea adusă legii cu privire la interceptarea convorbirilor, ce prevede că nu mai este nevoie ca operatorul de rețea să fie prezent la momentul interceptării. Astfel de interceptări, totuși, nu sunt permise decât dacă autoritățile au un mandat de la un tribunal, ca parte a unei investigații pentru infracțiuni penale.
Conform modificărilor, pedepsele pentru infracțiunea de a „conspira” pot fi aplicate nu numai membrilor grupurilor infracționale, ci și altor indivizi care „complotează” împreună cu aceștia. Printre cele 600 de capete de acuzare de sub incidența legii modificate se numără și încălcări ale Actului pentru Traficul Auto și Actului pentru Alegeri pentru funcții publice. Teama opozanților este că toate aceste noi prevederi ar putea conduce la o eventuală limitare a drepturilor și libertăților cetățenești, precum și că acești pași reprezintă un preambul pentru modificarea constituției. Modificările propuse de guvernul Abe vor fi discutate într-o sesiune extraordinară a Dietei, stabilită pe 26 septembrie.
Comenteaza