Luni, 1 august, în Malaysia a intrat în vigoare noua lege a securității. Legea conferă prim-ministrului Najib Razak puteri sporite, acesta fiind acum și președintele Consiliului Național de Securitate, instituția însărcinată cu aplicarea noilor stipulații legislative. Decizia de a implementa o astfel de lege a fost luată în decembrie 2015, iar Actul pentru Consiliul Național de Securitate (National Security Council Act) a fost adoptat pe 7 iunie 2016, în ciuda faptului că nu a fost exprimat Consimțământul Regal în termenul de 30 de zile specificat în Constituția Federală, ci a fost acordat implicit în baza articolului 66(4a).
Prim-ministrul malaysian a caracterizat, la începutul anului, strictețea măsurilor prevăzute în noua legislație drept necesară pentru combaterea terorismului, în contextul unei tot mai răspândite amenințări a radicalismului islamic promovat de ISIS/Daesh, ce își regăsește un număr crescând de adepți și printre tineri. Legea, a susținut Razak, va feri statul de incapacitatea de a acționa în cazul unor potențiale atacuri ori infiltrări ale teroriștilor. Aceste argumente, totuși, nu au fost satisfăcătoare pentru organizațiile precum Baroul Malaysian, Human Rights Watch sau Amnesty International, care au semnalat posibilitatea ca libertățile și drepturile civile să fie încălcate în numele securității naționale și ca prim-ministrul să facă abuz de putere pentru a-și înlătura criticii și opozanții. Legea este cu atât mai controversată cu cât intră în vigoare în mijlocul unui scandal legat de corupție și spălare de bani al cărui protagonist este Najib Razak.
Printre prevederile incluse în noua lege a securității naționale se numără învestirea prim-ministrului cu puterea de a desemna orice zonă a țării drept „zonă de securitate”, dacă aceasta este considerată „o potențială sursă de amenințări”. Acest lucru implică, pe de-o parte, că procurorilor și anchetatorilor în cazul unor decese suspecte nu li se va mai solicita efectuarea unor anchete cu privire la morțile rezultate în urma intervențiilor forțelor de securitate în aceste zone, iar pe de altă parte, că libertățile civile vor fi suspendate în zonele numite. De asemenea, noua lege prevede învestirea autorităților cu puterea de a efectua arestări, percheziții și confiscări de bunuri fără mandat, precum și de a institui stare de asediu în orice moment și de a utiliza forțe letale nereglementate internațional și învestirea comandantului Consiliului Național de Securitate cu puterea de a rechiziționa orice teren sau clădire din „zona de securitate”, precum și de a demola orice clădire vacantă suspectată de a fi utilizată în scopul de „a prejudicia securitatea națională”.
Activiștii pentru drepturile omului se tem că legea reprezintă o abatere majoră de la calea democratică a Malaysiei, existând voci ale opoziției care atrag atenția asupra caracteristicilor dictatoriale conferite prin aceasta regimului lui Najib Razak. Formulările încărcate de ambiguitate din documentul ce reglementează prerogativele Consiliului Național de Securitate – precum puterea de a „formula legi și măsuri strategice cu privire la securitatea națională, incluzând probleme de suveranitate, integritate teritorială, apărare, stabilitate sociopolitică, stabilitate economică, resurse strategice, unitate națională și alte interese legate de securitatea națională”, din act lipsind definiția clară a conceptelor enumerate – nu sunt de natură de a potoli neliniștile publicului ori ale organizațiilor neguvernamentale.
Comenteaza