Malaysia în plin scandal 1MDB

Mediul politic al Malaysiei trece printr-o perioadă de tulburențe, cauza fiind 1 Malaysia Development Berhad (1MDB), un fond guvernamental de investiții ce avea rolul de motor de creștere economică. Însă recent, acesta și-a asumat un rol total diferit, bancă personală a prim-ministrul malaysian, Najib Razak și a coaliției sale. Lipsa de transparență și declararea unor datorii de 11 miliarde de dolari au atras în primă fază suspiciuni, iar scandalul ce a zguduit credibilitatea guvernului și a atras atenție internațională a început cu adevărat când informații confidențiale din jurul acoliților premierului au fost sustrase de către presă. Se arăta în mod uimitor cum prim-ministrul Najib Razak, șef al board-ului executiv, folosise fondul pentru a extrage sume mari cel mai probabil pentru finanțarea coaliției sale, dar și pentru servirea unor apropiați. Opinia publică a dezaprobat descoperirile, iar autoritățile au reacționat agresiv, Najib Razak, simțindu-se amenințat, a impus presiuni pe ancheta care trebuia să descopere ce s-a întâmplat cu adevărat la 1MDB. Recent, acesta a surpins prin destituirea din funcție  a viceprim-ministrului său, un aliat vechi, a cărui poziție privind scandalul a ieșit foarte mult în evidență.

„Compania pentru Dezvoltare – Malaysia 1”, deoarece adaptat în română, cuvântul malaysian (berhad) reprezintă o societate pe acțiuni, își începe povestea în 2009, la puțin timp după alegerile  generale malaysiene din 2008. În cadrul acestora, coaliția actualului prim-ministru Najib Razak, Barisan National (Frontul Național), a câștigat 51,39% din voturi. Rezultatul nu a fost surprinzător deoarece Barisan National domină intens mediul politic al țării.  Purtând la început numele de „Alianța”, din 1955 până în prezent, această coaliție a izbutit să câștige toate scrutinele generale, fiind considerată în lumea democratică facțiunea aflată la putere pentru cel mai îndelungat, dar și neîntrerupt timp.  Votul din 2008 a fost însă unul care a afectat poziția parlamentară a coaliției, nereușindu-se obținerea a două treimi din parlament, lucru ce devenise obișnuință.

Inițiativa înființării fondului de investiții făcea parte la acea vreme dintr-un mare proiect de dezvoltare economic, parte a platformei prim-ministrului, o „Nouă Politică Economică”, prin care se dorea tranziția Malaysiei la statutul de economie dezvoltată, aceasta fiind considerată, încă, una în curs de dezvoltare la acea vreme. Obiectivul era cu adevarat palpabil date fiind creșterile înregistrate la acea vreme. La un an după crearea fondului, în 2010, economia avea să atingă o creștere de 7,4%în timp ce economiile occidentale abia se recuperau din șocul post-criză. În prezent, tranziția planificată pentru 2020 nu este realizabilă, scandalul 1MDB purtând o parte din vină. Acest lucru se poate observa și din datele de pe primul trimestru al anului curent, creșterea PIB-ului față de aceeași perioadă a anului trecut înregistrând cifra de 5,6%.

1MDB și-a început existența printr – un fond suveran deja înființat, ce aparținea statului Terengganu, iar, conform noii strategii, trebuia să se concentreze pe investiții în domenii precum infrastructura energetică, imobiliare, turism, agro-business. În realitate, proiectele aveau să se desfășoare departe de Malaysia sau să se concentreze pe acapararea de active existente sau inițierea unor proiecte energetice ce nu au mai văzut lumina zilei. De-a lungul timpului, fondul nu a putut fi caracterizat prin deschidere și transparență în managementul acestuia, iar recentele dezvăluiri în presă ale unor surse ascunse au indicat faptele de corupție cu legături ce duc către prim-ministru și a sa coaliție.

În primii ani, 1MDB promițea mult. A încheiat parteneriate interesante: de exemplu , chiar la început, în septembrie 2009, se stabilise înființarea unei companii mixte (joint venture) cu PetroSaudi International pentru proiecte in afara granițelor Malaysiei. Această colaborare avea să ofere mai târziu, prima dezvăluire de tip „whistle blower”. Site-ul malaysian Sarawak Report, axat pe astfel de dezvăluiri, a lansat anumite probe ce aratau că acea companie mixtă înființată cu ajutorul unui afacerist malaysian controversat, Low Taek Jho, a fost o metodă de a sustrage 700 de milioane de dolari   din  1MDB. Acestea ar fi ajuns la o anumită Good Star Limited a aceluiași afacerist, Low Taek Jho, un apropiat al familiei prim-ministrului. Mai exact, prin această colaborare, 1MDB ar fi contractat un împrumut suspect de la PetroSaudi International, de 700 de milioane de dolari ,pe care apoi l-ar fi replătit, însă acești banii au fost direcționați în alt cont, al companiei Good Star. Apoi, prin intermediul acestei sume s-ar fi făcut achiziția neavantajoasă a băncii UBG din Sarawak. Cu alte cuvinte, s-a oferit un preț multe prea mare față de valoarea unei bănci cu probleme, având în vedere că nu se găseau doritori pentru preluarea acesteia, înainte ca 1MDB să intervină. Banca aparținea la acea vreme lui Talib Mahmud, un om cheie din coaliția Barisan National.

Apoi, după crearea companiei mixte cu PetroSaudi International, 1MDB avea să își facă numele cunoscut  pe plan internațional prin  colaborarea cu Goldman Sachs, ce primise acceptul Comisiei de Titluri de Valoare a Malaysiei pentru a oferi  fondului servicii de management și consultanță financiară. În acest timp, colosul de financiar garanta pentru obligațiunile emise de 1MDB, reușind să obțină rate avantajoase pentru 1MBD, dar de asemenea și comisioane mari și profitabile. Între 2012 și 2013, au avut loc trei runde de emiteri de obligațiuni, în urma cărora au fost obținute 6,5 miliarde de dolari.  Partea obținută de Goldman Sachs a fost de 593 de milioane de dolari (9,1% din suma încasată) .  Astfel, în 2013, o emitere de obligațiuni în valoare de 3 miliarde de dolari ajunsese chiar în indicele de referință al JPMorgan pentru obligațiunile de pe piețele emergente asiatice (JPMorgan’s benchmark Asian and Emerging-Market Bond Indexes).    Din această emitere,  Goldman Sachs și-a extras 9.4%. Relația dintre 1MDB și cunoscuta bancă de investiții a stârnit multe întrebări și controverse după ce investigațiile presei au  descoperit legături între Tim Leissner , președintele Goldman Sachs pentru Asia de Sud-Est și cercurile prim-ministrului. Era cunoscut faptul că Tim Leissner era un om foarte conectat la scena politică regional, mai ales cea malaysiană.

În luna noiembrie a anului 2014, 1MDB declarase o creștere a datoriilor la 42 miliarde de ringgit (11 miliarde de dolari) , luând prin surprindere investitorii. La scurtă distanță, aveau să apară în presă și amănuntele unor cazuri de deturnare de fonduri, urmate de presiunea publică asupra guvernului, ce avea să declanșeze în cele din urmă o reacție a autorităților. Comitetul de invetigație format din auditorul general al țării, comisia parlamentară a conturilor publice, banca centrală și organele legii începuseră din 19 mai verificarea conturilor și tranzacțiilor 1MDB. Recent s-a aflat din sursele acestor investigații faptul că într-o serie de conturi deținute de către prim-ministrul Najib Razak, două mari tranzacții de 620 de milioane de dolari și 61 de milioane de dolari au avut loc chiar în timpul alegerilor parlamentare din martie 2013 . Această informație a ridicat și mai multe întrebări asupra intențiilor fondului. Banii ar fi ajuns printr-o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice de la o bancă elvețiană deținută de un fond de stat al Emiratului Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC). IPIC era chiar partener cu 1MDB, pentru care a garantat obligațiuni de miliarde de  de dolari și chiar a injectat un miliard de dolari în fond pentru a ajuta la plăta datoriilor.

Infomațiile apărute din interior, iar ulterior investigațiile începute, au inițiat și o reacție dură de cenzură și  de restricționare a unor libertăți. O parte din autorități pun presiune pe cei interesați de scandalul 1MDB. De exemplu, Mahathit Mohamad, fostul prim-ministru malaysian , care era un susținător al lui Najib Razak în urmă cu câțiva ani, dar este în momentul actual rival politic al lui Najib Razak a fost împiedicat de autorități să participle la un dialog la care avea să ia parte și actualul prim-ministru. Printre temele abordate de Mahathit ar fi fost și cea a scandalului 1MDB. Inspectorul  general al poliției malaysiene declarase pe Twitter chiar în dimineața evenimentului anularea acestuia din motive de siguranță publică.

Tot din motive de siguranță publică, pe 19 iulie, o acțiune represivă a autorităților a venit prin blocarea publicației online Sawarak Report , cea care se află la originea dezvăluirilor. Comisia de Comunicații și Multimedia a  Malaysiei clasificase conținutul Sawarak ca fiind posibil „destabilizator pentru țară”. Același lucru s-a întâmplat și cu alte publicații, The Edge Weekly și The Edge Financial Daily, fapt nesurprinzător pentru țară, având în vedere că de-a lungul lui 2015 au fost arestați mai mult de 150 de jurnaliști, activiști, lideri de opoziție, prin intermediul unei legii ce reglementează strict protestul în spațiul public.

Chiar și inițiativa de investigare desfășurată de o parte a autortităților a cazut pradă presiunilor. Poliția malaysiană anchetază ipoteza că informațiile scurse despre conturile lui Najib Razak ar fi venit din partea unor oficiali importanți ai guvernului sau membri ai băncii centrale.  De asemenea, au fost folosite și interdicții de deplasări prin țară, mai mulți politicieni din opoziție primindu-le. Cel mai recent și cunoscut caz a fost cel al Ambiga Sreenesvasan, printre primii inițiatori ai platformei de reformă electorală Berish, un grup important ce se opune guvernului lui Najib Razak.

Dosarul 1MDB continua să producă mișcări în scena politică, de această data chiar în guvern. Săptămâna trecută, pe 28 iulie, a fost anunțată revocarea din funcție a viceprim-ministrului cabinetului, Muhyiddin Yassin. Acestuia i s-au alăturat cinci miniștri. Najib Razak a caracterizat remanierea ca fiind benefică fortificării unității din coaliția de guvernământ însă mesajul a fost clar. Muhyiddin a atras atenția în repetate rânduri asupra scandalului 1MDB și importanța clarificării situației, iar acest lucru a fost luat drept pericol de către  prim-ministru. În plus, fostul oficial a apărut într-o înregistrare provenită din surse necunoscute în care discuta despre rolul lui Najib în extragerea celor 700 de milioane  de dolari din  fond.

Nici anchetatorii nu au scăpat de acțiunile lui Najib Razak. Acesta a implementat schimbări în comitetul de investigare. Astfel, a reușit să oprească pentru moment activitatea acestuia. Deoarece patru membri  din comisie au fost numiți în cabinet, locurile acestora din comisia parlamentară au rămas vacante, iar astfel se poate spune că s-a câștigat timp. Întâlniri au mai avut loc, însă lipsa acestor membri a încetinit ancheta.

Autoritățiile au demarat de asemenea reținerea unor personaje importante în anchetă. Fostul șef al comisiei anti-corupție, dar și personajele din presă care au făcut descoperirile, au fost implicate în felul acesta în anchetă.

Întrebările rămân în jurul a ce s-a întâmplat în afacerea 1MDB: cum de s-a ajuns la cifra mare a datoriilor? De asemenea, ce se va întâmpla cu ancheta este pus sub semnul întrebării. Va fi acaparată politic? Informația despre tranzacțiile suspecte în conturile prim-ministrului au fost evidențiate de comisia de investigație organizată de autorități, totuși în același timp, o altă parte a autorităților, guvernul și organele legii acționează agresiv asupra criticilor prim-ministrului. De asemenea, persoanele ce s-au aflat la baza dezvăluirilor din presă și au fost reținute, pot ajuta la verificarea veridicității celor aflate despre scandal sau pot fi anchetate pentru sustragerea de informații importante. Ancheta duce însă lipsă de transparență în prezent și simte presiunea prim-minsitrului.Totuși un lucru este încurajator, faptul că comisia dorește să îl aducă și pe Jho Low în anchetă, persoana ce pare să fi fost brokerul tranzacțiilor suspecte din 1MDB.

La mică distanță de scandal, într-un mediu aparent calm, Najib Razak liniștește publicul său afirmând ferm neimplicarea sa și perspectivele de viitor ale fondului. Chiar recent, acesta a vorbit despre rezolvarea datoriei prin vinderea de active. Acesta a aminit investitori din China și Qatar ca fiind interesați în anumite active ale fondului.

În final, nu se poate afla adevărul așa ușor dată lipsa de transparență. Un lucru este însă sigur: piețele de valută prezintă ce cred investitorii, iar părerea nu este bună. Ringgit-ul a scăzut constant în ultimele luni. Surprinzător sau nu, dată fiind amploarea scandalului, moneda a reușit să ajungă la un minim ce nu l-a mai atins din 1998, în plină criză financiară asiatică.