Președintele Kârgâzstanului a ratificat tratatul de aderare a țării la Uniunea Economică Eurasiatică. Care sunt consecințele acestei decizii și ce are Kârgâzstan de câștigat de pe urma UEE?
După o serie de amânări, pe 21 mai, președintele Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, a ratificat tratatul de aderare a țării sale în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Kârgâzstan și-a dorit să fie membru al UEE încă de la înființarea sa, pe 1 ianuarie 2015, semnând tratatul de aderare pe 23 decembrie 2014, însă a ratat acel termen, cât și un termen ulterior, la începutul lunii mai.
Înainte ca Kârgâzstan să devină membru cu drepturi depline al UEE și înainte să se renunțe la controalele vamale, este nevoie ca toți ceilalți patru membri ai UEE (Rusia, Kazakhstan, Belarus și Armenia) să ratifice tratatul de aderare al țării. Deși sunt doar niște formalități, va fi nevoie de câteva luni pentru ca toate cele patru state să ratifice tratatul. Astfel, controalele vamale de la granița Kârghizstanului cu Kazahstan vor fi eliminate tocmai în toamna acestui an.
Aderarea Kârgâzstanului la Uniunea Economică Eurasiatică va avea un impact puternic asupra economiei fragile a țării. În 2014, conform datelor Trade Map, 56,4% din importurile Kârgâzstanului au provenit din China, în total 5,2 miliarde de dolari. Aproape toate hainele, textilele și fibrele, cât și aproape toată încălțămintea și tot bumbacul importate de Kârgâzstan au provenit din China. Multe dintre aceste produse sunt apoi re-exportate către Rusia și celelalte țări din Asia Centrală. Aderarea la UEE va duce la creșterea taxelor vamale aplicate bunurilor din China, iar asta va afecta comerțul de re-exportare a produselor. De asemenea, există temeri că regulile UEE vor îngreuna sau chiar bloca proiecte de infrastructura finanțate de China.
Un efect pozitiv al aderării la UEE va fi însă libera circulație a persoanelor și a capitalului. Banii trimiși în țară de cetățenii Kârgâzstanului care lucrează în afara țării (vasta lor majoritate în Rusia) au reprezentat în 2013 31,5% din PIB-ul țării. Acest procent a crescut constant în ultimii ani, în 2010 remiterile reprezentând 26,4% din PIB. Conform cifrelor oficiale, peste 500.000 de cetățeni kârgâzi lucrează în Rusia, dar numărul real este estimat la aproape 1 milion (din totalul de aproape 6 milioane de cetățeni ai Kârgâzstanului). Odată cu aderarea la UEE, acești nu vor mai avea nevoie de permise de muncă pentru a lucra legal în Rusia. Până acum, dificultatea și costul obținerii acestor permise i-a determinat pe mulți emigranți kârgâzi să lucreze la negru în Rusia.
Kârgâzstan, primul stat din Asia Centrală care a aderat la Organizația Mondială a Comerțului, în 1998, este o țară dependentă de comerțul internațional. După ratificarea tratatului de aderare, președintele Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, a recunoscut că „economia Kârgâzstanului trebuie să se restructureze într-un timp foarte scurt”. Următorii ani vor demonstra dacă această restructurare a fost posibilă și dacă aderarea țării la UEE a fost o decizie înțeleaptă din punct de vedere economic.





Comenteaza