Maithripala Sirisena, președintele statului Sri Lanka și al Partidului Libertății din Sri Lanka, din anul 2015, a decis să suspende, sâmbătă 27 octombrie, Parlamentul Sri Lankăi. Acțiunea a venit în urma unei decizii controversate de înlocuire a prim-ministrului în exercițiu, Ranil Wickremesinghe, cu fostul președinte al țării, Mahinda Rajapaksa. Caracterul controversat al deciziei președintelui Sirisena este legat de constituționalitatea acestuia, de schimbarea subită a alianțelor politice, dar și de abandonarea lui Wickremesinghe, principalul susținător al lui Sirisena în cursa politică din 2015, tocmai împotriva lui Rajapaksa.
Ruperea alianțelor și refacerea unora noi este cuvântul definitoriu pentru situația politică din Sri Lanka. Maithripala Sirisena a fost ministru în timpul guvernării lui Rajapaksa, împotriva căruia a ajuns însă să candideze în alegerile prezidențiale din 2015. Atunci, Sirisena și Ranil Wickremesinghe au fost aliați împotriva partidului lui Mahinda Rajapaksa, când au câștigat alegerile sub forma unei coaliții de guvernământ care promitea combaterea corupției. Trei ani mai târziu, Rajapaksa revine la putere din postura de prim-ministru, înlocuindu-l pe Wickremesinghe și devenind din nou aliat al lui Sirisena.
Durata de suspendare a Parlamentului va fi extinsă până pe 16 noiembrie, riscând să pericliteze astfel perioada de ,,recuperare” a Sri Lankăi după cei 26 de ani de război civil. Acest război a fost pornit în anul 1983 de armata separatistă a etnicilor Tamil, din nordul și estul Sri Lankăi, împotriva guvernului, cu scopul creării unui stat independent pentru populația Tamil. Războiul s-a încheiat în anul 2009, sub președinția lui Rajapaksa, care este o figură controversată din cauza modului brutal de încheiere a acestui război civil. Rajapaksa este controversat și din cauza acordurilor de infrastructură semnate cu Republica Populară Chineză, contractate prin intermediul unor credite cu dobânzi foarte mari, în comparație cu cele acordate de alte instituții bancare, a căror sustenabilitate economică și capacitate de creare a locurilor de muncă nu au efectul efectul scontat.
În 2010, în Hambantota, în apropierea locului de baștină al președintelui Rajapaksa, avea să fie lansat proiectul de construcție a ceea ce avea să se numească portul Magampura Mahinda Rajapaksa. Opt ani mai târziu, portul era înglodat în datorii și preluat de o companie chineză, în încercarea Sri Lankăi de a remedia problema datoriilor pe care le avea față de China. Mai precis, în decembrie 2017, o companie chineză a preluat portul și 15.000 de acri de teren din jurul portului pentru 99 de ani în schimbul a 1,1 miliarde de dolari, reducând astfel din datoria de aproximativ 8 miliarde de dolari pe care Sri Lanka o are față de China. Rajapaksa era un mare susținător al Chinei și al investițiilor și împrumuturilor venite pe filieră chineză, acceptând aceste împrumuturi, fără a ține însă cont de repercusiuni și de gradul de îndatorare a statului sri lankez. Deși noua guvernare a președintelui Sirisena era inițial sceptică față de China, acesteia nu i-a rămas decât să continue apropierea față de Beijing, de care depindea financiar. De altfel, orientarea politică către China a fostului, cât și a actualului președinte al Sri Lankăi este evidentă, deoarece Cheng Xueyuan, Ambasadorul Chinei în Sri Lanka, a fost primul oficial de rang înalt care a felicitat numirea lui Rajapaksa în funcția de prim-ministru.
Partidul lui Ranil Wickremesinghe a câștigat alegerile parlamentare din 2015, fiind astăzi partidul cu cei mai mulți parlamentari. Decizia lui Sirisena pare a fi neconstituțională, întrucât în 2015 a fost introdus un amendament în constituția țării prin care îi sunt retrase puterile președintelui cu privire la înlăturarea prim-ministrului. Astfel, Ranil Wickremesinghe a declarat că se adresează poporului din funcția de prim-ministru, „care deține majoritatea în Parlament, de aceea convoacă Parlamentul pentru a rezolva această criză”. Rajapaksa a răspuns declarațiilor lui Wickremesinghe, cerându-i „să respecte democrația, țara și legea” și să renunțe la poziția de prim-ministru. În urma declarării în funcția de prim-ministru al lui Rajapaksa, susținătorii acestuia au „atacat și au oprit transmisiunea a două televiziuni de stat, acestea fiind considerate fiind pro-guvernul Wickremesinghe”.
Deciziile controversate ale președintelui Sirisena au venit la puțin timp după au apărut informații că acesta ar fi susținut, într-o ședință de guvern, că serviciile secrete indiene, Research and Analysis Wing (RAW), ar fi încercat să-l asasineze, acuzând guvernul că ar fi fost indiferent față de acest complot. Acuzațiile au venit cu doar câteva zile înainte ca prim-ministrul să efectueze o vizită în India. Sirisena a negat mai târziu aceste informații din presă, dar după numirea lui Rajapaksa, a revenit cu o nouă acuzație: că un ministru al vechiului guvern ar fi fost implicat într-o tentativă de asasinare a sa.
În tot acest timp, poziția Indiei a fost una de expectativă, în timp ce Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană cer „respectarea Constituției, abținerea de la actele de violență, reconciliere, respectarea drepturilor omului”. China pare a fi mai mult decât fericită de întoarcerea vechiului ei prieten la guvernare, Mahinda Rajapaksa. Rajapaksa a fost puternic susținut de China pe perioada campaniei electorale din 2015, lucru ce a atras critici din partea mediului internațional, care vedea China implicată în alegerile electorale ale unui alt stat. Relațiile bune dintre cele două state au continuat însă și sub conducerea președintelui Sirisena. În luna iulie a acestui an, China a oferit Sri Lankăi un grant în valoare de 295 milioane de dolari. Președintele Sirisena a numit acest împrumut ca „fiind un dar” de la președintele Xi Jinping.
În încheiere, criza politică și economică a Sri Lankăi este cauzată de nivelul ridicat de corupție. Managementul slab al economiei și politicii sri lankeze ar putea fi punctul de plecare pentru o noua perioadă de instabilitate socială. De exemplu, în anul 2016, prim-ministrul Wickremesinghe declara în Parlamentul din Colombo că „încă nu știm cifra exactă a datoriei externe a Sri Lankăi”, fiind necesară o anchetă în prealabil pentru a lămuri situația economică a Sri Lankăi. Deciziile controversate ale lui Rajapaksa de după finalizarea războiului civil, în 2009, au făcut ca Sri Lanka să ,,plonjeze” într-un abis financiar și politic. În perioada mandatului lui Rajapaksa, datoriile guvernamentale se triplaseră, dar mare parte dintre investiții au fost alocate doar regiunii Hambantota, locul natal al lui Rajapaksa. Revenirea acestuia într-o poziție de putere ridică semne de întrebare privind progresul făcut de Sri Lanka în ultimii trei ani, după ce președintele Sirisena promisese o direcție nouă.
Dacă se va adânci, actuala criză politică din Sri Lanka ar putea conduce și la violențe, afectând puternic stabilitatea țării. Și chiar dacă va fi rezolvată pe cale pașnică, această criză ar putea avea un impact asupra politicii externe a țării, care a devenit un pion important în lupta pentru influență în regiunea Oceanului Indian.
Comenteaza