China și libertatea presei: cazul închiderii revistei Yanhuang Chunqiu

Academia Națională de Arte a Chinei, afiliată Ministerului Culturii, l-a demis pe 12 iulie pe Du Daozheng, directorului celei mai importante reviste liberale chineze, Yanhuang Chunqiu (în traducere liberă Analele Chineze sau China în istorie). Alături de el, membrii echipei de redacție (incluzându-l pe redactorul-șef) au fost demiși sau au primit alte posturi în cadrul conducerii revistei. Două zile mai târziu, revista a anunțat că va da în judecată Academia pentru încălcarea angajamentului de a nu se implica în politica de personal a publicației și a afirmat că mai mulți angajați ai aceleiași Academii Naționale de Arte a Chinei au ocupat sediul Yanhuang Chunqiu, împiedicând desfășurarea activităților editoriale și preluând controlul asupra site-ului revistei. În consecință, duminică, 17 iulie, Yanhuang Chunqiu a lansat un comunicat prin care anunța încetarea publicației. Aceste evenimente ridică semne de întrebare cu privire la atitudinea tot mai dură a autorităților chineze față de opiniile care se abat de la linia oficială și controlul tot mai strict asupra mijloacelor de informare. Nu este clar la această oră dacă publicația, având în prezent în jur de 200.000 de abonați, va continua să apară sub noua conducere, probabil pe o direcție diferită de cea liberală urmată în ultimii 25 de ani, sau dacă își va înceta definitiv existența.

Potrivit indexului global al libertății presei din 2016 publicat de organizația internațională neguvernamentală Reporteri Fără Frontiere, China se află printre ultimele (poziția 176 din 180), în fața Siriei, dar în spatele unor țări ca Vietnam, Sudan, Laos (în comparație, România se află pe locul 49). Cenzura chineză este cunoscută mai ales pentru controlul asupra Internetului, prin blocarea unor site-uri ca Facebook, Twitter, The Economist, Time, The New York Times etc., dar și pentru presiunile făcute asupra jurnaliștilor și blogger-ilor. Celebre sunt cazurile lui Liu Xiaobo, arestat în 2008 și condamnat la 11 ani de închisoare pentru cererile de reformă democratică și respectare a libertății de expresie de către statul chinez (Liu a primit în închisoare Premiul Nobel Pentru Pace, în 2010) și al lui Gao Yu, o jurnalistă care a fost condamnată la șapte ani de închisoare în 2015. Analiștii străini sunt îngrijorați de controlul tot mai atent al presei din anii guvernării lui președintelui Xi Jinping. În februarie, Xi Jinping a făcut un tur al celor mai importante platforme de știri, toate aflate sub controlul statului (Xinhua, People’s Daily și CCTV). Aceste vizite indică, potrivit unor analize, noua politică a președintelui potrivit căreia principalul scop al organizațiilor media este acela de instrument de propagandă în slujba Partidului. China Daily, cotidian oficial de limbă engleză publicat în China, relatând vizita lui Xi la organizațiile de știri, a vorbit despre „dirijarea corespunzătoare a opiniei publice”. Evident, controlul statului chinez asupra mass-media nu este o noutate. Cu toate acestea, recentele evoluții sunt îngrijorătoare, deoarece, deși a existat întotdeauna un compromis fragil în perioada de reformă post-Mao, în cadrul căreia presa a dobândit o nișă de dizidență ale cărei limite erau definite cu mare atenție, acum noua politică a lui Xi Jinping pare să nu mai respecte acest compromis și în acest context ar trebui plasată acțiunea în forță a autorităților față de Yanhuang Chunqiu.

Yanhuang Chunqiu este o revistă liberală lunară, autofinanțată, fondată în 1991, cunoscută pentru viziunile sale neortodoxe, care intră în conflict cu viziunea oficială asupra istoriei privind subiecte sensibile ca Revoluția Culturală (1966-1976) și Marele Salt Înainte (1958-1960) sau prin cererile de reformare politică a Chinei. Susținerea revistei vine cu precădere din zona oficialilor comuniști retrași din viața publică sau pensionați, care își permit viziuni diferite de linia partidului. În cei 25 de ani de existență, Yanhuang Chunqiu a trecut prin multiple crize în relația cu autoritățile (după unele surse, citate de Reuters, Partidul Comunist al Chinei ar fi încercat să închidă publicația de nu mai puțin de 19 ori până în prezent). Odată cu venirea la putere a lui Xi Jinping, însă, și mai ales în ultimii doi ani, presiunile s-au intensificat. În  iunie 2016, fostul director al revistei, Hong Zhenkuai, a fost condamnat de o instanță să-și ceară public scuze pentru două articole publicate în 2013 în Yanhuang Chunqiu, prin care punea în discuție sacrificiul eroic al unor luptători chinezi în fața japonezilor în cel de-al Doilea Război Mondial. În septembrie 2014, revista a fost forțată să treacă, din responsabilitatea unei organizații neguvernamentale, sub controlul Academiei Naționale de Arte a Chinei, pentru o supraveghere mai atentă. Directorul de atunci și o parte a echipei de redacție și-au dat demisia. Anul trecut, redactorul-șef a fost și el forțat să plece după ce o serie de articole publicate de el au fost considerate nepotrivite de către autorități.

Deși a rezistat încercărilor anterioare, în acest moment previziunile de viitor ale revistei sunt sumbre. Este greu de văzut cum publicația liberală ar putea supraviețui recentelor demiteri și rotații de personal. Du Daozheng, fostul director și co-fondator, acum în vârstă de 92 de ani, a fost înlocuit cu Jia Leilei, pe motiv de vârstă înaintată. Acesta din urmă este vicepreședinte al Academiei Naționale de Arte a Chinei și membru al Comitetului de Cenzură a Filmelor din cadrul Administrației de Stat a Presei, Publicațiilor, Radioului, Televiziunii și Filmului. De asemenea, noul redactor-șef, Hao Qingjun, n-a mai lucrat până acum la Yanhuang Chunqiu. Timp de câteva zile, Du a încercat să lupte pentru salvarea publicației, mai întâi prin trimiterea în judecată a Academiei pentru nerespectarea acordului pe care fosta conducere a revistei afirmă că l-ar fi încheiat în 2014 cu Academia, pentru neintervenția în politica de personal și politica editorială. Ulterior, când presiunile autorităților au continuat, a fost luată decizia (în unanimitate, afirmă Du) ca publicația să se oprească definitiv, și, potrivit comunicatului oricine va publica un periodic sub titlul Yanhuang Chunqiu nu mai are nicio legătură cu fosta conducere. Chiar dacă va continua sub noul director, profilul liberal și credibilitatea revistei au fost grav afectate de aceste evenimente.

Nu există, în acest moment, o explicație mai elaborată a autorităților pentru  această schimbare, în afară de cea laconică, deja amintită, a vârstei lui Du. De reținut că Xi Zhongxun, tatăl actualului președinte, susținuse în trecut publicația. Astfel, acțiunile lui Xi Jinping de acum pot fi considerate indicii importante pentru noua direcție a regimului chinez în ceea ce privește controlul informației. Orice s-ar întâmpla însă pe viitor, Yanhuang Chunqiu va rămâne un simbol.