China prin ochii candidaților republicani

Miercuri noapte (17 septembrie), la ora 3:00, ora României, în California a avut loc cea de-a doua dezbatere din cadrul alegerilor interne pentru desemnarea unui candidat pentru președinție, din partea Partidului Republican.

În Statele Unite ale Americii, fiecare partid organizează o întrecere internă între diverși candidați pentru a decide pe cine va nominaliza pentru funcția de președinte al țării, în alegerile generale. Pentru alegerile din 2016, 17 politicieni republicani și-au anunțat intenția de a candida pentru nominalizarea partidului: de la guvernatori și senatori, la oameni de afaceri și un fost neurochirurg. Prima dezbatere a avut loc la începutul lunii august, iar, de atunci, unul dintre candidați și-a anunțat deja retragerea: Rick Perry, fostul guvernator al statului Texas – unde a rămas în istorie drept guvernatorul cu cel mai lung mandat: 14 ani și două luni.

Din cauza numărului mare de candidați, CNN a organizat două dezbateri: o dezbatere cu patru candidați situați pe ultimele locuri în sondaje și dezbaterea principală la care au participat 11 candidați, inclusiv Donald Trump și Jeb Bush.

Deși dezbaterea s-a concentrat în principal pe tensiunile dintre contracandidați (în special pe cele dintre Trump și alți competitori), pe problemele interne ale Statelor Unite sau pe problema acordului diplomatic cu Iran și amenințarea reprezentată de ISIS, au existat și câteva momente în care candidații au dezbătut politica externă americană față de China.

Discuțiile au început de la un articol mai vechi scris de Scott Walker, actualul guvernator al statului american Wisconsin. Walker a scris în luna august un articol în care îi cerea președintelui Obama să anuleze vizita de stat a președintelui chinez, Xi Jinping, care ar urma să aibă loc pe 25 septembrie. Walker argumenta că Xi Jinping nu merită această onoare, din cauza comportamentului agresiv al Chinei, amintind de tensiunile din Marea Chinei de Sud, de problema spionajului cibernetic, cât și de nerespectarea drepturilor omului (în special dreptul la libera practicare a religiei) în China. Pentru Walker, soluția era transmiterea unui mesaj clar, prin anularea vizitei lui Xi.

Walker a fost criticat de unele voci pentru poziția sa dură față de China, fiind acuzat de ipocrizie, întrucât ca guvernator a încercat să atragă investiții chineze în Wisconsin. Răspunsul său a fost acela de a  argumenta că funcția de guvernator îl obliga să se concentreze pe comerț, dar ca președinte va fi ghidat de politica externă.

Moderatorul dezbaterii, Jake Tapper, a adus în discuție acest subiect, întrebându-l pe Rand Paul, liderul facțiunii libertariene a partidului și actual senator, dacă este de acord cu poziția lui Walker. Paul, care se opune unei politici externe americane agresive și costisitoare, a argumentat că SUA trebuie să dialogheze cu toate țările, indiferent dacă este vorba de Rusia, Iran sau China. Paul a afirmat că SUA ar trebui să mențină deschise liniile de comunicație cu Beijing.

Walker și-a apărat apoi poziția, spunând că este momentul perfect ca SUA să transmită un mesaj Chinei, prin anularea vizitei de stat. Walker a trecut apoi la subiectul acordului cu Iran, mult mai discutat în cadrul dezbaterii.

Jake Tapper l-a interpelat apoi pe Jeb Bush, al cărui tată, George W.H. Bush, a fost reprezentat al SUA în China, între 1974 și 1975, înainte de stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Moderatorul l-a întrebat pe fostul guvernator al statului Florida dacă propunerea lui Walker este una bună.

Bush a răspuns negativ, dar a trecut apoi la enumerarea unei liste de poziții dure pe care SUA ar trebui să le adopte împotriva Chinei, precum folosirea „unor tactici ofensive” ca răspuns la atacurile cibernetice ale Chinei (o publicație din SUA, Mother Jones, s-a întrebat dacă Jeb Bush ar dori pornirea unui război cibernetic cu China) sau implementarea unor „super sancțiuni” (Jeb Bush nu a oferit detalii despre natura acestora și despre ținta lor). Bush a spus că dorește ca SUA să aibă o poziției de forță în fața Chinei, dar că anularea vizitei nu va avea niciun efect.

Din păcate, sau din fericire pentru liderii din Beijing care nu au fost nevoiți să audă și alte critici sau amenințări venite din partea candidaților republicani, subiectul Chinei a ieșit din prim-plan după aceste scurte răspunsuri. Singurul care a mai adus în discuție China a fost Marco Rubio, de fiecare dată pentru a o critica. Senator al statului Florida, Rubio a acuzat China că este statul responsabil pentru cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră din lume și că exploatează resurse energetice „oriunde poate în lume”, că a început să construiască insule artificiale în Marea Chinei de Sud sau că a organizat atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice americane. În final, Rubio a caracterizat liderii din Beijing ca fiind „inamici” și „adversari” în cadrul unui monolog în care afirma că ar vizita și China pentru a se întâlni cu acești.

Asemenea lui Scott Walker și Marco Rubio a scris un articol în care detalia politicile pe care administrația sa le-ar avea față de China. Spre deosebire de Walker, Rubio a propus nu anularea vizitei de stat, ci retrogradarea acesteia la statutul de vizită de lucru. Acesta a promis că, dacă va deveni președinte, va aborda relația cu China dintr-o postură de forță și nu va avea politici conciliante. Dar în afară de diferența de abordare față de vizita lui Xi, politicile propuse de Rubio sunt aproape identice cu cele ale lui Walker: de la întărirea puterii militare americane și a relațiilor cu aliații din Asia-Pacific, la semnarea cât mai rapidă a Parteneriatului Trans-Pacific (Trans-Pacific Partnership – TPP) și promovarea drepturilor omului în China.

În mod surprinzător, deși lui Donald Trump îi place să aducă în discuție China, nu a făcut-o în timpul dezbaterii CNN decât o singură dată, când a enumerat câteva țări cu care SUA nu se înțelege bine: China și Mexic. Dar deloc surprinzător, atunci când subiectul Chinei a fost dezbătut de republicani, aceștia au propus politici dure și au criticat China. La fel ca în 2012, când Jon Huntsman, fost ambasador în Beijing, a fost singurul care a încercat să propună politici serioase de gestionare a relației cu China, candidaților republicani le place să critice China, politicile administrației Obama față de aceasta și să propună politici cât mai dure, indiferent de fezabilitatea acestora. Deși unii analiști atrag atenția că aproape toți președinții americani din ultimele trei decenii au criticat China în timpul campaniei electorale, pentru ca apoi să păstreze relații cordiale cu aceasta, rămâne de văzut dacă partea a doua va mai rămâne valabilă și în viitor. Hillary Clinton, favorita competiției din cadrul Partidului Democrat, nu se sfiește să critice China pe numeroase subiecte, având o imagine negativă în această țară.

Este regretabil faptul că relația cu China sau implicarea SUA în Asia-Pacific nu sunt aproape deloc discutate în dezbaterile din cadrul acestei campanii electorale. Dar ținând cont că aceste subiecte nu ar fi oricum tratate cu seriozitate, ignorarea lor ar putea avea un efect pozitiv: evitarea deteriorării celei mai importante relații bilaterale din lume: cea dintre Washington și Beijing