China

Xi are un nou titlu: comandant suprem al armatei

Xi Jinping, care deținea deja funcția de președinte al Comisiei Militare Centrale, fiind deci conducătorul forțelor militare, a dobândit un nou titlu: acela de comandant suprem al armatei. Miercuri, 20 aprilie, Xi a efectuat o vizită la noul centru integrat de luptă, cerând oficialilor militari să pună pe picioare un „sistem integrat de comandament al luptei cu caracteristici chineze”. Vizita și adoptarea titlului vin în contextul în care Xi dorește îmbunătățirea capacității de luptă a armatei chineze. Cum armata, marina și aviația nu au fost până acum obișnuite să lupte împreună și să se coordoneze, noul centru de comandament va spori capacitatea militară a Chinei.

Dar pentru Xi a fost și o oportunitate de a-și consolida puterea politică, apărând îmbrăcat în echipament militar, ilustrând faptul că a preluat și controlul operațional al armatei. Predecesorul său, Hu Jintao, era relativ detașat față de afacerile militare.

Sursă: Xinhua, BBC

China a făcut publică pentru prima dată aterizarea unui avion militar în Marea Chinei de Sud

Presa chineză a anunțat luni, 18 aprilie, că un avion de transport militar a aterizat pe aeroportul din reciful Fiery Cross, unde China a construit o insulă artificială. Aterizarea a fost efectuată pentru a evacua trei cetățeni chinezi bolnavi, care trebuiau transportați la un spital din insula Hainan. Operațiunea a fost filmată și transmisă ulterior de televiziunea chineză. Deși nu a criticat în mod direct aterizarea, purtătorul de cuvânt al Pentagonului s-a întrebat însă de ce China nu a folosit un avion civil, ci unul militar. China a ripostat, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Hua Chunying, afirmând că folosirea unui avion militar pentru operațiuni umanitare este o normă internațională. Hua a mai întrebat retoric și dacă armata americană nu ar interveni atunci când cetățeni americani ar suferi pe teritoriul SUA.

Sursă: Reuters, CRI

Scandalul fraudei și deportărilor China-Taiwan continuă

China a anunțat o delegație sosită din Taiwan, condusă de ministrul taiwanez al justiției, că îi va judeca pe cei 45 de cetățeni taiwanezi care au fost deportați împotriva voinței lor din Kenya în China. China îi acuză pe aceștia că realizau fraude telefonice care au costat cetățenii chinezi sute de milioane de dolari. Taiwanul acuză însă China că a răpit acești cetățeni, întrucât ei ar fi trebuit să fie deportați în Taiwan. Scandalul a inflamat spiritele pe insulă cu câteva săptămâni înainte de inaugurarea noii președintă, Tsai Ing-wen. Delegația taiwaneză i-a vizitat pe suspecți, care păreau a fi reținuți în condiții bune.

De partea celaltă, Taiwanul s-a întors la 180 de grade și a reținut câțiva cetățeni taiwanezi deportați din Malaysia și acuzați de fraudă telefonică pe care inițial îi eliberase. Decizia de a-i elibera pe cei 20 de suspecți a fost criticată de Beijing, victimele fiind cetățeni chinezi. Joi, 21 aprilie, procurorii taiwanezi și-au schimbat poziția și au decis să-i aresteze pe cei mai mulți dintre cei 20 de suspecți. Conform autorităților taiwaneze, decizia a venit după ce au primit unele probe din partea Malaysiei, pe care le-au putut folosi pentru a-i aresta pe taiwanezi.

Sursă: Reuters, Reuters

Centrale nucleare plutitoare în Marea Chinei de Sud?

Ziarul chinez The Global Times a propus ca China să amplaseze un număr de centrale nucleare plutitoare în Marea Chinei de Sud, pentru a alimenta cu curent electric insulele artificiale pe care le-a construit acolo în ultimii trei ani. Conform publicației, numărul acestora ar putea ajunge la 20. China dezvoltă asemenea centrale nucleare care pot fi amplasate în larg. Nu este însă clar dacă și guvernul ia în calcul o asemenea propunere, Ministerul Afacerilor Externe declarând că nu este la curent cu aceste informații.

Sursă: Reuters

China a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală

Ministerul Apărării din China a confirmat testarea unei noi rachete balistice intercontinentale, DF-41. Cu câteva zile înainte, publicația americană The Washington Free Beacon anunțase că China a testat pe 12 aprilie o rachetă de rază lungă, citând surse din Departamentul Apărării al SUA. Ministerul Apărării din China a negat însă zvonurile că racheta ar fi fost testată deasupra Mării Chinei de Sud. Racheta, lansată de pe un transportator mobil, conținea două vehicule de reintrare în atmosferă. DF-41 va putea conține un număr de până la 10 focoase nucleare care pot intra independent în atmosferă după ce se separă în spațiu, făcând astfel interceptarea lor mult mai dificilă. Testul a avut loc cu trei zile înainte de vizita lui Ashton Carter pe un portavion american în Marea Chinei de Sud.

Sursă: Reuters, The Washington Free Beacon

Cu ocazia summitului RIC din Moscova, China cere sprijinul Rusiei în Marea Chinei de Sud

Miniștrii de externe ai Rusiei, Indiei și Chinei s-au întâlnit la Moscova pentru summitul RIC. Cu această ocazie, China a făcut lobby la Moscova pentru a obține sprijinul Rusiei în disputa din Marea Chinei de Sud. Ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, a declarat că „atât China, cât și Rusia, trebuie să fie atente și să se opună abuzurilor de arbitraj obligatoriu”, referindu-se la procesul intentat de Filipine împotriva revendicărilor chineze din Marea Chinei de Sud. Wang a reușit să obțintă puțin sprijin și din partea Indiei, care pare în ultima vreme mai apropiată de SUA, decât de China. Cei trei miniștri de externe au semnat un comunicat în care susțineau că disputele din Marea Chinei de Sud ar trebui rezolvate prin negocieri între părțile implicate. Cum și Rusia de confruntă cu un proces internațional intentat de un om de afaceri ucrainian, susținerea rusă a fost naturală. Dar, din păcate pentru China, multe alte voci ale mediului internațional, inclusiv cea a Uniunii Europene, au declarat că decizia tribunalului va trebui respectată. Decizia este așteptată în lunile mai sau iunie.

Sursă: South China Morning Post

China a găsit trei aliați în Marea Chinei de Sud: Brunei, Cambodgia și Laos

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a declarat că China, Brunei, Cambodgia și Laos sunt de acord că disputele din Marea Chinei de Sud nu ar trebui să afecteze relațiile statelor din regiune. Brunei este singura dintre cele trei care este implicată în aceste dispute, revendicând câteva insule din arhipelagul Spratly. Ministrul chinez al afacerilor externe a efectuat un tur în cele trei state, încheiat în Laos.

Sursă: Reuters

China și India ar putea înființa o linie telefonică de urgență

Cu ocazia vizitei ministrului indian al apărării, Manohar Parrikar, în China, acesta a discutat cu omologul său chinez, Chang Wanquan, despre înființarea unei linii telefonice de urgență între comandamentele celor două armate. O asemenea linie va face posibilă comunicarea în caz de criză, ținând cont că disputa teritorială dintre cele două țări contribuie sporadic la intensificarea tensiunilor dintre Beijing și New Delhi. Linia ar putea fi pusă în funcțiune în câteva luni. Parrikar, care s-a aflat la prima sa vizită în China de când a preluat portofoliul apărării, s-a întâlnit și cu Fan Changlong, vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale.

Sursă: NDTV

Un cetățean chinez a fost condamnat la moarte pentru spionaj…

Huang Yu a fost condamnat la moarte pentru că a transferat aproape 150.000 de documente secrete către un alt stat, care nu a fost identificat. Huang, un tehnician IT din Sichuan, lucra pentru un departament guvernamental care administra secrete de stat. El a fost concediat din cauza activității sale proaste, iar, în semn de răzbunare, acesta a luat legătura cu o organizație de spionaj străină, căreia i-a propus să-i vândă documente secrete. Huang s-ar fi întâlnit cu agenții străini în Hong Kong și în Asia de Sud-Est, transferându-le documente ce conțineau informații despre domenii vaste, de la Partidul Comunist, la armată și la sistemul financiar. Rămas fără documente, acesta a încercat să îi corupă și pe soția sa și pe cumnatul său, care lucrau la rândul lor în departamente cu acces la documente secrete. Huang a fost arestat în 2011, atât din cauza călătoriilor sale dese, cât și din cauza averii sale nou-dobândite și inexplicabile. Presa chineză nu a oferit nicio informație legată de data execuției. Apariția unor informații despre cazuri de spionaj este destul de rară în China, promovarea acestei știri având probabil rolul de la ilustra riscurile la care se expun cei care doresc să colaboreze cu organizații de spionaj străine.

Sursă: The Guardian

…Iar un alt cetățean chinez a fost condamnat la închisoare…

Chen Wei, un cetățean chinez care a fost acuzat că a oferit informații militare unei țări străine, a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Chen ar fi fost recrutat în timp ce studia în străinătate. Chen a fost arestat în decembrie 2013, după ce făcuse poze unei baze militare din Zhejiang. Provincia se află în apropierea insulelor Senkaku/Diaoyu, pe care China le dispută cu Japonia. Conform reportajului CCTV, Chen ar fi primit 200.000 de unități monetare, într-o valută nespecificată. CCTV concluziona că odată cu creșterea numărului cetățenilor chinezi care studiază în străinătate, cresc și riscurile la adresa securității naționale a Chinei.

Sursă: The Wall Street Journal

…în timp ce aparatul guvernamental avertizează de riscurile la adresa secretelor de stat

Ambele anunțuri au venit în contextul intensificării propagandei împotriva spionajului străin. Pe 16 aprilie, China a sărbătorit pentru prima dată Ziua Educației de Securitate Națională, iar presa de stat a pus în ultima săptămână accentul pe necesitatea protejării secretelor de stat. Ca parte a campaniei, în Beijing au început să apară posteze cu un desen animat care ilustrează cum un spion străin care pretinde că este un cercetător o cucerește pe o fată chineză, de la care obține apoi documente secrete, pretinzând că dorește să le citească pentru a-i ajuta cercetările academice. Fără sfârșește prin a fi arestată pentru încălcarea legii securității naționale.

Sursă: China Law Translate, The New York Times

Spion chinez în Florida

O femeie de cetățenie chineză din statul american Florida, Amin Yu, este acuzată că ar fi livrat unei universități din China componente ale unei drone submarine americane. Yu, în vârstă de 55 de ani, ar fi lucrat la Universitatea de Inginerie din Harbin înainte de a sosi în SUA în 1998, cercetând vehiculele submarine operate de la distanță. Ajunsă în SUA, Yu a înființat două companii pe care le-a folosit pentru a cumpăra componente pentru drone submarine, pe care le-a trimis apoi către Harbin. Profesorul destinatar, alături de colegi ai săi, foloseau aceste componente pentru a construi drone submarine pentru forțele navale chineze.

Sursă: Newsweek

China neagă că a întărit prezența militară de la granița cu Coreea de Nord

După ce o organizație din Hong Kong a anunțat că China ar fi trimis 2.000 de soldați la granița cu Coreea de Nord, înaintea unui nou test nuclear al Phenianului, Beijingul a negat această informație. Ministerul Apărării a declarat că activitatea militară chineză din regiunea graniței este una normală și că informațiile apărute nu sunt reale.

Sursă: Reuters

Emisarul special pentru Siria al Chinei va vizita Siria, Iran, Arabia Saudită și Rusia

Într-un tur planificat în căutarea unei soluții pentru criza din Siria, Xie Xiaoyan, emisarul special al Chinei pentru criza din Siria va vizita patru țări, odată ce va pleca de la Geneva, unde se află pentru a lua parte la negocierile de pace. Atât crearea acestei funcții, cât și faptul că Xie și-a intrat foarte repede în rol demonstrează faptul că China a devenit mai interesată să se implice diplomatic în problemele Orientului Mijlociu, principala zonă furnizoare de importuri de petrol pentru China.

Sursă: Reuters

Un seminarist chinez a fost dat afară de la o universitate australiană, după o ceartă online

Wei Wu, un seminarist în vârstă de 26 de ani, care s-a născut în China, dar s-a mutat în Australia și a renunțat la cetățenia sa chineză, a fost dat afară de la universitatea la care lucra. Motivul a fost o ceartă online a acestuia, în care Wei este acuzat că ar fi folosit un termen rasist pentru a caracteriza studenții chinezi din Australia. Susținătorii săi indică însă faptul că respectivul cuvânt este și un termen de argou folosit pentru a descrie tinerii chinezi bogați care promovează în străinătate loialitatea față de Partidul Comunist Chinez. Conform acestor susținători, plângerea inițială a venit din partea unui grup de studenți afiliați consulatului chinez din Sydney. Wu a fost apărat de numeroși susținători care consideră că universitatea a încălcat dreptul lui la liberă exprimare pentru a nu-și afecta relațiile cu China. Printre susținătorii acestuia se află și chinezi-australieni, care se tem că acest caz este un semn că Beijingul dorește să cenzureze vocile critice din diaspora chineză. Universitatea din Sydney a negat însă acuzațiile.

Aproape o treime din cei 270.000 de studenți străini din Australia provin din China. Se estimează că acești studenți chinezi au contribuit cu aproximativ 3,9 miliarde de dolari în economia australiană în ultimul an.

Sursă: Reuters

Xi dorește să dezvolte Internetul, să-l controleze, dar să-l și elibereze

În cadrul unui simpozion pe care l-a prezidat, Xi Jinping a declarat că Internetul trebuie dezvoltat și folosit pentru binele poporului și al națiunii. La simpozion, Xi a ascultat opiniile unor experți, antreprenori și oficiali, printre care și Jack Ma, fondatorul Alibaba, și Ren Zhengfei, CEO-ul Huawei.

Xi a cerut și o toleranță mai mare față de utilizatorii de Internet, ordonându-le oficialilor să asculte opinia publică cu ajutorul Internetului. De asemenea, Xi a adăugat că critica bine intenționată, care ajută fie partidul, statul sau oficiali individuali, indiferent dacă este dură sau formulată mai blând, trebuie nu doar binevenită, ci și studiată cu atenție.

Xi a mai adăugat însă că spațiul cibernetic trebuie să fie „sănătos și curat”. Astfel, China trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de administrare a spațiului cibernetic (eufemism pentru cenzură) și să lucreze pentru a asigura cât mai mult conținut pozitiv, care în schimb va crea o cultură sănătoasă.

Nu este clar dacă declarațiile lui Xi privind acceptarea criticii semnifică o oarecare relaxare a controalelor. În lunile trecute, au avut loc numeroase dezbateri în urma închiderii contului de Weibo a unui cunoscut afacerist care a criticat vizita lui Xi la sediile principalelor agenții de presă din China, cât și în urma unei scrisori deschise în care i se cerea demisia președintelui chinez. Declarațiile lui Xi ar putea fi legate de aceste evenimente, dar în zilele de după simpozion nu pare a fi avut loc vreo schimbare în toleranța față de critici on-line.

Sursă: Xinhua

O nouă victimă a campaniei anti-corupție: un fost oficial însărcinat cu relațiile cu Taiwan

Gong Qinggai, fostul director adjunct al Oficiului pentru Relații cu Taiwanul, va fi trimis în judecată pentru „încălcări serioase ale regulilor de disciplină”, un eufemism pentru corupție. O investigație a descoperit că Gong nu și-ar fi declarat corect acțiunile și imobilele deținute, că ar fi cheltuit bani în mod extravagant și că ar fi acceptat daruri și ar fi abuzat de poziția sa. O altă greșeală a acestuia a fost faptul că a jucat golf, sport interzis oficialilor chinezi.

Sursă: Reuters

Important oficial din Hebei, pus sub investigație pentru corupție

Zhang Yue, directorul Comitetului pentru Afaceri Politice și Juridice din Hebei, a fost pus sub investigație de Comisia Centrală pentru Inspecție Disciplinară (Central Commission for Discipline Inspection – CCDI) a Partidului Comunist Chinez. El este acuzat de fapte de corupție, acesta având legături cu Guo Wengui, un om de afaceri din sectorul imobiliar al Beijingului, și Ma Jian, un fost viceministru al securității de stat. Conform unei surse, Guo i-ar fi făcut lui Zhang cunoștință cu Ma, iar Zhang și Ma și-ar fi folosit influența și puterea pentru a ajuta afacerile lui Guo. Ma a fost reținut de CCDI în ianuarie 2015, dar Guo se află în străinătate.

Sursă: Caixin

O companie chineză vrea să cumpere drepturile asupra 1% din suprafața Australiei

O companie chineză listată la bursa din Shenzhen, Dakang Pasture Farming, intenționează să achiziționeze 80% din compania australiană S Kidman & Co, care controlează peste 100.000 de km² primiți în concesiune și deține aproape 185.000 de vaci. O tranzacție asemănătoare a fost abandonată după ce guvernul australian a anunțat că va bloca vânzarea. De această dată, în tranzacție va participa și o compania australiană, care va cumpăra 20% din S Kidman & Co. Guvernul a decis însă să amâne data la care se va pronunța asupra tranzacției până după alegerile parlamentare de la începutul lunii iulie, fiind vorba de un subiect sensibil pentru opinia publică.

Sursă: The Financial Times

China cumpără un combinat siderurgic din Serbia, pe care să îl transforme într-un model pentru Europa Centrală și de Est

Compania chineză Hebei Iron & Steel Group a decis să achiziționeze un combinat siderurgic falimentar din Serbia, în schimbul a 46 de milioane de euro. Tranzacția a fost prima privatizare importantă făcută de guvernul prim-ministrului Aleksandar Vucic, care a fost prezent la semnarea contractului, în aer liber, în fața fabricii. Aproape 5.000 de angajați lucrează la acest combinat, iar compania chineză a promis că va investi 300 de milioane în acesta în următorii ani. Președintele companiei Hebei, Yu Yong, a promis că aceasta va implementa cea mai avansată tehnologie a sa, pentru a transforma Smederevo „într-un model de cooperare pentru Europa Centrală și de Est”. Vânzarea combinatului a avut loc cu numai două luni înainte ca președintele chinez, Xi Jinping, să vină într-o vizită oficială în Serbia.

Sursă: Reuters

Soros avertizează că situația din China este asemănătoare celei din SUA din 2007-2008

Cunoscutul investitor George Soros a afirmat că situația datoriilor din economia chineză este foarte asemănătoare cu cea din SUA din 2007-2008, înainte de criza financiară. Cele mai recente cifre arată că împrumuturile sunt în continuare în creștere, în ciuda faptului că guvernul a dat asigurări că nu va recurge la pomparea banilor în economie pentru a evita o scădere a ratei de creștere a PIB-ului. Soros a avertizat despre riscurile la care se supune economia chineză, băncile acordând împrumuturi noi doar pentru ca unele companii să își poată plăti vechile împrumuturi.

Sursă: Bloomberg

Un consorțiu chinez va cumpăra Lexmark

Un grup de investitori privați conduși de compania chineză Apex Technology va cumpăra, pentru 3,6 miliarde de dolari, compania producătoare de imprimante Lexmark. Lexmark a declarat că această tranzacție va ajuta compania să își întărească prezența pe piața din regiunea Asia-Pacific.

Sursă: Reuters

Yum Brands China își schimbă proprietarul

Divizia din China a companiei Yum Brands, care deține KFC și Pizza Hut, ar putea fi cumpărată de un consorțiu de investitori care include și fondul suveran China Investment Corp. Yum Brands operează peste 7.000 de restaurante în China și își făcuse publică intenția de a desprinde divizia sa chineză într-o altă companie. Această divizie furnizează aproape jumătate din veniturile globale ale Yum și ar valora în jur de 10 miliarde de dolari.

Sursă: Bloomberg

Campania globală de PR a Chinei

Conform unor surse, cinci companii internaționale de relații publice au oferit Beijingului idei de promovare a Chinei la nivel global, ca parte a unei noi campanii de PR (public relations). Hill+Knowlton, Ketchum, Ogilvy Public Relation, FleishmanHillard și Edelman au fost cele cinci companii care au ținut prezentări în fața Oficiului de Informații al Consiliului de Stat, organul de propagandă al guvernului chinez. Campania vine în contextul în care China consideră că presa străină înfățișează țara într-o lumină negativă, iar liderii chinezi doresc să comunice mai bine cu publicul străin. Hill+Knowlton s-a ocupat în trecut de promovarea Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

Sursă: Reuters

Twitter China are o nouă șefă, cu un trecut pus sub semnul întrebării

Compania Twitter, al cărei site este blocat în China și este folosit doar de câteva mii de chinezi care îl accesează folosind rețele virtuale (VPN), a anunțat că Kathy Chen va fi noul director al companiei în China. Imediat după anunț însă, Twitter s-a trezit cu o avalanșă de critici, Chen fiind acuzată că ar fi avut pentru mult timp legături strânse cu Partidul Comunist și cu armata chineză. Ea lucrat după terminarea facultății într-un program de cercetare al armatei, iar apoi a lucrat într-o societate cu capital mixt, în care partenerul chinez era o companie deținută parțial de Ministerul Securității Publice. În 2004, într-un interviu pentru presa chineză, Chen a declarat că software-ul companiei filtrează „informații sensibile din punct de vedere politic și informații periculoase”.

În ciuda acuzațiilor, Twitter și-a apărat decizia. Rolul lui Chen va fi să „prezinte lumii povestea Chinei”, alți utilizatori temându-se că aceasta ar putea fi o voce a propagandei guvernului chinez.

Sursă: The Guardian

Dezbateri despre libertatea presei în Hong Kong

Keung Kwok-yuen, un redactor al ziarului Ming Pao, a fost concediată în aceeași zi în care Ming Pao publicase pe prima pagină numeroase informații legate de elita din Hong Kong, descoperite în Panama Papers. Managementul ziarului a caracterizat concedierea ca fiind motivată de dorința de reducere a costurilor. Mai multe asociații și sindicate de jurnaliști au criticat însă aspru decizia, considerând că este o amenințare la adresa libertății presei din Hong Kong.

Sursă: The Guardian

China își continuă călătoria spațială, dar ar dori să pășească alături de SUA

Agenția de presă Xinhua a anunțat că în 2018 China va lansa un modul cheie pentru stația sa spațială, care ar trebui să fie funcțională în 2022. Modulul va purta numele de „Tianhe-1”, iar de acesta se vor lega mai târziu două laboratoare spațiale. Programul spațial al Chinei este văzut ca un important obiectiv național. Din cauza implicării armatei chineze în acest proiect, China nu a putut colabora la proiectul Stației Spațiale Internaționale, fiind astfel nevoită să își construiască propria stație. Cum Stația Spațială Internațională va fi scoasă din uz în jurul anului 2024, stația chineză va rămâne singura pe orbită, un element de mândrie pentru Beijing.

Xinhua a mai anunțat și că China lucrează la dezvoltarea unei rachete refolosibile, iar directorul agenției spațiale chineze (China National Space Administration), Xu Dazhe, a anunțat că, în 2020, China va trimite un vehicul de explorare spațială (rover) pe Marte. Xu a recunoscut însă că din cauza intervalului de timp scurt, misiunea va fi una dificilă.

Tot săptămâna trecută, Xu Dazhe, directorul agenției spațiale chineze (China National Space Administration), s-a folosit de filmul american The Martian pentru a vorbi despre o posibilă cooperare sino-americană în spațiu. Conform lui Xu, filmul The Martian, în care China ajută SUA să aducă înapoi pe Pământ un astronaut rămas pe Marte, este o dovadă că americanii doresc să colaboreze cu China. Xu a deplâns faptul că această cooperare nu este astăzi posibilă, dar a promis că programul spațial al Chinei va deveni mai transparent. SUA nu permite cooperarea spațială cu China, deoarece se teme că tehnologiile la care ar putea avea acces CNSA ar putea fi folosite de armata chineză.

Sursă: Reuters, Phys.org, Reuters

În Heilongjiang se aplică politica celor trei copii

Heilongjiang, provincia nordică a Chinei, a decis să permită anumitor cuplurilor din provincie să aibă trei copii. Decizia a fost luată pentru a combate atât îmbătrânirea acută a populației, cât și diminuarea forței de muncă a provinciei. Ea se aplică în cazul cuplurilor care au revenit în țară din străinătate sau din Hong Kong, Macao sau Taiwan; în cazul cuplurilor care locuiesc în anumite regiuni de la granița cu Rusia; și în cazul cuplurilor din minorități etnice. De asemenea, guvernul a decis să prelungească concediul celor care tocmai s-au căsătorit, de la 15, la 25 de zile.

Sursă: South China Morning Post

iTunes Movies și iBooks au fost blocate în China

Compania americană Apple a confirmat faptul că serviciile sale iTunes Movies și iBooks au fost blocate în China. Apple a declarat însă că speră să poată să le facă din nou disponibile utilizatorilor săi în cel mai scurt timp posibil.

Tot săptămâna aceasta, în timpul unei audieri parlamentare, Bruce Sewell, avocatul Apple, a făcut public faptul că guvernul chinez i-a cerut companiei americane codul sursă al programelor sale. Apple a refuzat însă să ofere acest cod. Sewell a mai specificat că acest eveniment a avut loc în ultimii doi ani. Unul dintre pilonii apărării deciziei Apple de a nu coopera cu FBI în deblocarea telefonului unuia dintre autorii atentatului din San Bernardino a fost faptul că această cooperare ar stabili un precedent care ar putea fi folosit și de guverne străine, precum cel de la Beijing.

Sursă: The Guardian, Business Insider

Lupta nebună a buldozerelor dezlănțuite

O luptă între două companii te duce de obicei cu gândul la competiția comercială pentru un contract sau pentru dominarea unei piețe, dar în China, ideea a căpătat un nou sens: lupta dintre buldozerele unor companii de construcții rivale. Șase buldozere au fost folosite pe post de echipamente de luptă de angajații a două companii de construcții, într-un oraș din provincia Hebei.

Sursă: Gizmodo