Marți, 2 august 2016, Cabinetul Prim-ministrului a aprobat Carta Albă a Apărării (Defence White Paper) redactată de Ministerul Apărării al Japoniei și denumită oficial Apărarea Japoniei 2016 (Carta Albă Anuală). Documentul de analiză a mediului de securitate național și internațional exprimă poziția statului nipon față de cele mai recente evoluții din spațiul Asia-Pacific, în același timp reafirmând-o pe cea deja consacrată față de problematici precum disputele teritoriale cu China, Coreea de Sud sau Rusia.
Conținutul documentului a determinat reacții puternice din partea Coreei de Sud, anul acesta fiind cel de-al doisprezecelea an consecutiv în care Japonia își proclamă suveranitatea asupra insulelor Dokdo/Takeshima. Guvernul sud-coreean consideră neîntemeiată revendicarea vecinilor japonezi, Ministerul de Externe criticând-o printr-un comentariu public și adresându-se unui atașat al Ministerului Apărării de la Ambasada Japoniei din Seul pentru a transmite către Tokyo un protest formal. Situația astfel creată poate duce la sporirea tensiunilor dintre cele două țări, în ciuda recentei reconcilieri în privința unei alte dispute istorice legate de „femeile de reconfortare”, din cel de-al Doilea Război Mondial. Insulele Dokdo/Takeshima sunt menționate în Carta Albă a Apărării Japoniei alături de Insulele Kurile, numite Teritoriile de Nord ale statului nipon, în text notându-se intensificarea activității militare rusești pe acest teritoriu. Disputa dintre Japonia și Rusia cu privire la aceste insule datează de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, nereușita de a ajunge la un consens în privința teritoriilor fiind motivul pentru care cele două state nu au semnat un tratat de pace la încheierea războiului.
Un alt grup de insule a căror apartenență este disputată este grupul Senkaku/Diaoyu, de această dată de către Japonia și China. În documentul publicat marți, Japonia semnalează ilegalitatea demersurilor Chinei de a pătrunde în apele teritoriale ori în spațiul aerian al insulelor, notând frecvența crescută a acestor incidente și avertizând asupra unor „consecințe nedorite” în cazul continuării lor. De asemenea, statul nipon face apel la respectarea clauzelor prevăzute de UNCLOS (Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mări), deși nu adresează în mod direct rezoluția procesului dintre China și Filipine din luna iulie cu privire la teritoriile disputate din Marea Chinei de Sud. Agenția oficială de presă a Chinei, Xinhua, a denunțat afirmațiile din Carta Albă a Apărării japoneze drept o încercare de a intensifica percepția asupra Chinei ca o amenințare internațională, astfel aducând prejudicii imaginii statului chinez. Ministerul Apărării din China a acuzat Japonia de „intenții răuvoitoare”, în contextul majorării bugetului alocat de statul japonez pentru cheltuielile militare.
Alte subiecte tratate în document sunt legate de Coreea de Nord, reinterpretarea constituției japoneze, dar și amenințarea teroristă din partea ISIS/Daesh. În ceea ce privește Coreea de Nord, Carta Albă a Apărării o califică drept „o amenințare gravă și iminentă” pentru securitatea regională și internațională, menționând că există posibilitatea ca Phenian să fi reușit miniaturizarea armelor atomice și dezvoltarea de focoase, precum și achiziționarea de rachete ce pot fi lansate până la distanțe de 10.000 kilometri. Ca răspuns la asemenea provocări generate de instabilitatea mediului de securitate, Japonia a dedicat un capitol din document Legislației pentru Pace și Securitate, care conține prevederi ce susțin reinterpretarea articolului 9 din constituție. Conform acestei legislații, Forțelor japoneze de Auto-apărare le este acum permis să se angajeze în acțiuni de apărare colectivă și să intervină în cazul atacurilor asupra aliaților statului nipon. Carta menționează sprijinul acordat de alte state și instituții internaționale acestei interpretări și asigură hotărârea Japoniei de a nu se lăsa atrasă în războaie ce nu au ca miza propria securitate națională. Cu toate acestea, unele agenții de presă și-au exprimat nemulțumirea față de explicațiile sumare referitoare la viziunea guvernului japonez asupra mediului de securitate pe care acesta intenționează să îl creeze în regiune.
Tot pentru menținerea securității naționale, Japonia s-a angajat să continue lupta împotriva terorismului în termeni mai fermi decât în alți ani, în document specificându-se că problema va fi adresată cu aceeași implicare ca orice altă provocare directă pentru statul nipon. Angajamentul este exprimat la aproximativ o lună după atacul terorist din Bangladesh, în urma căruia șapte cetățeni japonezi și-au pierdut viețile.
Comenteaza