Capăt de drum pentru platformele independente de știri online din China

Andreea Leonte | 3 august 2016
Site-ul Sina Weibo, alături de ... +
Site-ul Sina Weibo, alături de site-ul Twitter -

Autoritățile de la Beijing au luat decizia închiderii mai multor platforme online de știri din cauza faptului că acestea au derulat acțiuni de presă cu caracter independent, aducând în atenția publicului evenimente de natură socio-politică, fără a consulta organele autorizate de stat. Cei luați în vizor sunt din rândul celor mai citite portaluri media online din China: Sina, Sohu, NetEase și iFeng. Acestea au fost acuzate de încălcarea gravă a normele de raportare care interzic colectarea independentă a informațiilor în scopul difuzării către publicul larg.

Decizia a venit la doar câteva săptămâni după demiterea din data de 12 iulie a lui Du Daozheng din funcția de director a celei mai importante reviste literare chinezești, Yanhuang Chunqiu, împreună cu mare parte dintre membrii echipei sale de redacție. Câteva zile mai târziu, pe 15 iulie, Yanhuang Chunqiu a anunțat printr-un comunicat de presă încetarea definitivă a activității. Noul set de măsuri s-a îndreptat de această dată către deținători celor mai bine cotate platforme de media și divertisment din China. Dintre acestea, Sina este creatoarea Weibo – alternativa chinezească la platforma Twitter și una dintre cele mai cunoscute și bine cotate surse de știri din țară.

Toate agențiile media din mediul online și offline sunt obligate să difuzeze numai știri întemeiate pe rapoarte oficiale. Jurnaliștii angajați de companii private sunt acreditați să trateze doar evenimentele cu caracter sportiv și de divertisment. În ceea ce privește distribuirea știrilor de altă natură, acestea trebuie să fie preluate de la furnizori autorizați (de exemplu, de pe portalul online Xinhua), în caz contrar expunându-se la riscul amenzii ori desființării.

Administrația Spațiului Cibernetic din China a ordonat tuturor companiilor care dețin platforme online de știri să renunțe la raportarea independentă a evenimentelor cu caracter socio-politic. Decizia a fost făcută publică luni, 25 iulie, și precizează că persoanele vizate de sancțiuni s-au făcut vinovate de încălcarea gravă a unei reglementări din 2005, potrivit căreia este interzisă angajarea de jurnaliști privați în scopul distribuirii de știri din surse autonome.

Deși aceste reguli sunt în vigoare de mai bine de 10 ani, punerea lor în aplicare a fost destul de relaxată până acum. Serviciile online de știri au activat întotdeauna într-o zonă de reglementare gri. Acestea nu au voie să ofere conținut provenind din surse originale și nici să angajeze jurnaliști privați ori editori de conținut. Cu toate acestea, portalurile de știri s-au îndeletnicit și cu jurnalismul de investigație, raportând despre cazuri de corupție și probleme sociale sensibile, tratând subiecte precum drepturile omului, dezastre naturale, ş.a.m.d.. NetEase, spre exemplu, a publicat pe pagina sa online o secțiune special dedicată investigației demarate de către Partidul Comunist îndreptată împotriva unui înalt demnitar din provincial Hebei, pentru săvârșirea infracțiunii de corupție. Știrea a fost mai apoi retrasă de pe site.

Cu prilejul comunicării deciziei de închidere a secțiunilor de știri administrate de Sina, Sohu, NetEase și iFeng, Administrația Spațiului Cibernetic a instruit, pe un ton general, toți operatorii de servicii de știri să ia aceleași măsuri. Tencent, cel mai mare și mai utilizat portal de servicii de internet din China și deținătorul Wechat și QQ, s-a lovit și el anul acesta de aceeași problemă. Întocmai cu ceilalți colegi din domeniu, Tencent și-a dezvoltat o secțiune de știri și și-a creat propria echipă de jurnaliști.

Deși nesurprinzătoare prin natura lor, aceste măsuri au stârnit ample discuții în rândul observatorilor străini. Cu un număr estimat la aproape 700 de milioane de utilizatori de Internet, China este unul dintre cei mai mari consumatori de media online din lume, această piață fiind în continuă creștere de la an la an. Din aceste considerente, îngrijorările exprimate cu privire la consecințele acestui nou val de cenzură au avut, așa cum era de așteptat, un ecou răsunător. Acest fapt este cu atât mai însemnat cu cât numeroase platforme online străine, dintre care menționăm giganții Google, Facebook, Twitter și YouTube, dar și majoritatea portalelor online de știri de peste hotare: BBC, The New York Times, The Independent, Time, The Economist, etc., sunt blocate pe întreg teritoriul chinez (exceptând Hong Kong și Macao).

Scopul agențiilor media de orice fel a fost făcut clar cu prilejul vizitei demarate în luna februarie a acestui an de către președintele Chinei, Xi Jinping, la sediile a trei dintre cele mai mari agenții media din țară: agenția de știri Xinhua, ziarul People’s Daily și Televiziunea Centrală Chineză (CCTV). Cu această ocazie, șeful statului a specificat că acestea au o obligație de fidelitate și loialitate față de Partidului Comunist, reamintindu-li-se totodată datoria de a sprijini activitatea conducerii centrale și de a se abține de la orice poziție contrară. Aceste demersuri au afirmat încă o dată intenția neîndoielnică a conducerii de la Beijing de a-și întări controlul asupra mass-mediei de pe teritoriu chinezesc, și de a consolida influența Partidului în rândul populației civile.

| 3 august 2016|Categories: China, Societate|Tags: , , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andreea Leonte este fost Project Manager în cadrul RISAP. Ea a absolvit studiile de masterat la Universitatea de Studii Străine din Beijing, China (Beijing Foreign Studies University), cu specializarea in Dreptul afacerilor si comercial chinez. Vorbitoare de limbă chineză, Andreea este interesată de studiul dinamicii relațiilor internaționale și de analiza politicii externe chineze.

Comenteaza