Yiwu-Londra: un nou drum de fier al mătăsii pe panoplia OBOR

Andreea Brînză | 4 ianuarie 2017
Un transport feroviar al DHL ... +
Un transport feroviar al DHL din Elveția -

În 2013, la 2 ani după ce SUA a propus refacerea vechiului Drum al Mătăsii pentru a integra Afganistanul în cadrul Asiei Centrale, președintele Chinei, Xi Jinping, făcea cunoscut lumii proiectul One Belt, One Road (OBOR), un proiect mamut de refacere a vechiului Drum al Mătăsii, dar de către partea chineză. Iar Xi Jinping avea și un atu, rutele feroviare deja existente care interconectau China de Europa și care au fost supranumite „drumurile de fier ale mătăsii”.

La acea vreme, arhicunoscuta rută Chongqing-Duisburg  era operațională încă din 2011, când compania HP a livrat primele produse către piața europeană, înjumătățind durata transportului, realizat până atunci pe cale maritimă, și dând credibilitate proiectului OBOR. Au urmat apoi numeroase legături între orașe din China ca Zhengzhou, Chengdu, Yiwu, Harbin, cu orașe europene ca Hamburg, Lodz, Madrid, Praga și, mai nou, Londra.

La începutul anului 2017, China a trimis primul său tren marfar încărcat cu produse textile, genți, geamantane și decorațiuni interioare către Europa, pe ruta Yiwu-Londra, una dintre cele 39 de rute din totalul celor care leagă China de Europa. Astfel Londra a devenit al 15-lea oraș european în care proiectul One Belt One Road garează, iar Barking, zonă aflată în suburbiile Londrei, un nou nod comercial.

Ruta va urma traseul clasic inițiat în 2011 de ruta Chongqing-Duisburg (care trece prin China, Kazahstan, Rusia, Belarus, Polonia și Germania), urmând să-și continue itinerariul prin Belgia, Franța și, mai apoi, Marea Britanie. Distanța totală va fi de peste 12.000 de km, pe care trenul o va parcurge în 18 zile, iar traseul va fi operat de China’s Yiwu Timex Industrial Investment Co., aceeași companie care în 2014 lansa ruta feroviară Yiwu-Madrid.

Cele aproape 40 de rute feroviare care interconectează China de Europa fac parte din coridorul „New Eurasian Land Bridge”, unul dintre coridoarele economice ale proiectului One Belt, One Road, format în special dintr-un puzzle de rute feroviare deja existente, pe care companiile din China le-au reciclat și le folosesc pentru a exporta mai rapid către principalul consumator de produse chinezești: Europa. Dar chiar dacă pentru companiile ca Dell, HP, DHL sau alte companii chineze, rutele par o mană cerească, companiile europene sunt mult mai reticente în a-și trimite produsele pe rutele feroviare, pentru a fi exportate în China.

Astfel, dacă trenurile ajung în gările europene încărcate de produse textile, jucării, componente IT, telefoane, diferite accesorii, ele pleacă uneori din gările europene aproape goale, doar vinul, uleiul de măsline și alte câteva produse alimentare găsindu-și loc în zecile de containere ale trenurilor mătăsii. Lipsa entuziasmului în a exporta către China vine din cauza unor probleme determinate în special de condițiile meteo. Ruta Europa-China, urmează într-o bună parte ruta Trans-Siberianului unde temperatura poate ajunge iarna și la -40 de grade Celsius, dar poposește și prin deșertul Gobi, unde temperaturile pot ajunge până la 45 de grade Celsius, iar containerele nu sunt izolate termic. Și, dacă marile companii ca Dell sau HP își permit să plătească dublu pentru transport, pentru a include și izolația vagoanele, lucru acceptat și de marile companii auto, de echipamente medicale sau electronice europene, companiile mici europene nu sunt atât de dispuse să investească în transportul feroviar, cu atât mai mult cu cât oricum valoarea transportului feroviar per container este mai mare decât cea a unuia transportat pe mare, iar valoarea mărfii transportate este și ea una relativ mică.

Schimbare ecartament
Schimbarea ecartamentului la intrarea în ... +
Schimbarea ecartamentului la intrarea în Ucraina -

Un alt impediment în calea rutelor feroviare din China ar putea fi ecartamentul. Dacă China și Europa folosesc ecartamentul standard, Rusia și Kazahstan folosesc ecartamentul rusesc, care este ceva mai mare decât cel standard. Astfel, timpul mediu de 18 zile care reprezintă durata unui transport China-Europa include și un interval important pierdut din cauza schimbării ecartamentului și al controalelor de la granița. Uniunea Eurasiatică și formarea unei uniuni vamale între Kazahstan, Rusia, Belarus, avea însă să dea o nouă speranță transportului feroviar, întrucât a redus considerabil timpul necesar controalelor vamale de la granițe. Iar investițiile în infrastructura feroviară făcute atât de Rusia, cât și de Kazahstan, indică o renaștere a transportului terestru – idee cu atât mai plauzibilă cu cât transportul maritim trece printr-o criză.

În plus, recent, mănunchiul celor 39 de rute feroviare a fost transformat de guvernul de la Beijing și de către China Railway Corporation (CRC) într-un nou brand, intitulat: China Railway Express. Acest fapt este un indiciu al amplorii pe care transportul feroviar îl va lua în viitor, China pregătindu-se să strălucească în lumina șinelor, de-a lungul drumului de fier ale mătăsii, apărut pe vechile linii feroviare ale Europei, Rusiei sau Kazahstanului. În acest context, ruta Yiwu-Londra va fi urmată de multe alte combinații interesante, despre care vom afla în lunile și anii viitori.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Despre autor:

Andreea Brînză este cercetător în cadrul RISAP. Domeniile sale de interes sunt legate de geostrategia, geopolitica și geoeconomia regiunii Asia-Pacific, în special cele ale Chinei.

Comenteaza