Xi Jinping domină politica chineză

Radu Sava | 26 martie 2018
Xi Jinping, președintele Chinei, la ... +
Xi Jinping, președintele Chinei, la summitul BRICS din Xiamen, în septembrie 2017 -

(BEIJING) Sâmbătă, 17 martie 2018, legislativul chinez l-a ales cu unanimitate de voturi pe Xi Jinping ca președinte al Republicii Populare Chineze (RPC). Xi se află în această funcție din anul 2013, iar evenimentele de zilele trecute de la Beijing au fost speculate de analiștii politici din întreaga lume, mai ales de la recentul Congres al Partidului Comunist încoace. Însă noutatea acestui moment constă în faptul că cei aproape trei mii de delegați ai Congresului Național al Poporului au votat, în cursul săptămânii precedente, eliminarea prerogativelor care prevedeau limitarea mandatelor prezidențiale la doar două mandate consecutive.

Astfel, legislativul chinez, în termeni practici, l-a reconfirmat pe Xi Jinping în funcția de președinte al Republicii Populare Chineze, cu posibilitatea de a rămâne în această poziție pe termen nelimitat. De asemenea, spre sfârșitul sesiunii legislativului, Xi Jinping a depus un jurământ, ceea ce reprezintă o noutate pe scena politică chineză. Oficialii de la Beijing au dat asigurări că amendamentele aduse constituției sunt susținute, fără echivoc, de instituțiile statului chinez.

În cursul zilei de marți, 20 martie, Xi a ținut un discurs la reuniunea de încheiere a sesiunii legislative, care a avut în principal teme naționaliste. Printre cele mai importante idei punctate se numără și faptul că „Oamenii sunt creatori de istorie”, Xi referindu-se la faptul că atâta timp cât cetățenii chinez au încredere, țara va avea un viitor și o putere. Xi a reafirmat și angajamentul de a servi poporul chinez și de a-și îndeplini obligațiile legale ce stau la baza funcției pe care o ocupă. Totodată, Xi a subliniat că poporul chinez este conștient de faptul că unitatea este forța motrice pentru a avansa națiunea, adăugând că este imposibil ca o națiune divizată și fracturată să avanseze. El îi îndeamnă pe toți funcționarii publici să pună întotdeauna oamenii pe primul loc, să slujească din toată inima poporul și să muncească pentru interesele cetățenești.

Simultan, este important să notăm faptul că aceste evenimente reprezintă o mișcare clară în ceea ce privește înlocuirea epocii conducerii colective și succesiunea ordonată a Chinei, un lucru promovat de către Deng Xiaoping. Doar fondatorul Republicii Populare Chineze, Mao Zedong și Deng Xiaoping, cel care a introdus reformele substanțiale economice în anii ’80, au reușit să aducă transformări sau modificări sistemului politic al Chinei.

Conform tradiției comuniste chineze, conducerea colectivă sugera un potențial viitor lider al țării, la începutul ultimului său mandat, însă iată că acest lucru se schimbă acum, întrucât în octombrie 2017 Xi Jinping nu a făcut acest lucru. Ba mai mult, Congresul a votat includerea filosofiei politice a lui Xi în constituția țării, gândire care poartă numele „Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chinezești pentru noua eră”.

În ultima perioadă, China a implementat o serie de măsuri sporite împotriva unor libertăți cetățenești, de la creșterea cenzurii virtuale, la arestarea disidenților și a avocaților pentru drepturile omului, astfel încât unii analiști îl descriu acum pe Xi ca fiind cel mai puternic lider de la președintele Mao încoace. În ciuda acestui fapt, Xi se bucură de un sprijin destul de consistent în rândul chinezilor de rând, fiind așteptări din partea sa în sensul continuării reformelor în viitorul apropiat.

În timp ce Xi Jinping devine cel mai puternic lider chinezᄃ de după Mao Zedong sau Deng Xiaoping, legislativul chinezi l-a ales în funcția de vicepreședinte pe Wang Qishan. Concomitent, primul decret semnat de Xi în calitate de președinte a fost acela de (re)numire în funcția de premier a lui Li Keqiang. Mesajele de felicitări din partea altor lideri ai lumii nu au întârziat să apară din Europa, Africa, Orientul Mijlociu sau America Latină, inclusiv Republica Moldova.

Prima sesiune a celui de-al XII-lea Congres National al Poporului din China, în martie 2013
Prima sesiune a celui de-al ... +
Prima sesiune a celui de-al XII-lea Congres National al Poporului din China, în martie 2013 -

În contextul realegerii lui Xi ca președinte al Republicii Populare Chineze, analiștii politici reiterează ascensiunea sa impresionantă către culmile Partidului Comunist Chinez. Născut în 1953, Xi provine dintr-o familie de revoluționari chinezi. A fost trimis spre „re-educare în mediul rural” la vârsta de 15 ani, din cauza faptului că tatăl său, un important politician, a fost înlăturat de la putere de Mao în timpul Revoluției Culturale începute în 1966. A trăit o viață modestă în micuțul sat Liangjiahe până când, la mijlocul anilor ’70, s-a alăturat într-un final partidului. Absolvent al prestigioasei Universități Tsinghua din Beijing, Xi este acum căsătorit cu Peng Liyuan, o renumită cântăreață, având împreună o fiică, care a studiat la Universitatea Harvard. Xi este catalogat ca fiind un princeling, acea categorie de lideri care au avut părinți în funcții oficiale și care s-au bucurat de avantajele aferente, în perioada carierei lor politice sau de afaceri. Tocmai datorită acestei poziții, se spune că Xi a putut să-și consolideze atât de repede puterea și să devină unul dintre cei mai puternici lideri ai Chinei.

Despre efectele reconformării lui Xi Jinping în funcția de președinte al Republicii Populare Chineze, de această dată pe termen nelimitat, deja se discută pe larg. Analiștii politici, în special cei americani, susțin că încleștarea subită a puterii la Beijing nu este supusă vreunui dubiu, permițându-i lui Xi să adopte toate reformele și politicile care le dorește, avertizând că există însă anumite riscuri asociate cu aceste evenimente.

Astfel, în cazul în care această consolidare evidentă a puterii a reprezentat o condiție absolut necesară pentru punerea în practică a unui anumit program de reformă internă a Chinei, atunci putem concluziona că acum condiția este îndeplinită și are nevoie doar de o livrare. Pe de altă parte, în cazul în care ne raportăm la cele mai noi precedente în materie de politică externă și militară, atunci cu siguranță vom asista la o continuare, dacă nu chiar revitalizare fundamentală a unor direcții precum pozițiile dure ale Beijingului în ceea ce privește situația din Marea Chinei de Sud, eventual dispute teritoriale cu India, în zona Doklam, din Himalaya sau poziții și mai colerice îndreptate către Taiwan.

Despre autor:

Radu Sava este analist RISAP. El studiază politică chineză și politică externă la Universitatea Tsinghua din Beijing, urmând și cursurile masteratului francofon la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes sunt politica externă a Chinei în raport cu diplomația multilaterală și cu Europa Centrală și de Est, respectiv relațiile UE-China.

Un comentariu

  1. Olindaru mircea 27 martie 2018 at 9:23 pm - Reply

    Parca citesc revista Stratfor patronata de George Friedman.

Comenteaza