Vietnam cedează presiunilor Chinei

Andreea Mandiuc | 2 august 2017
Platformă petrolieră în largul orașului ... +
Platformă petrolieră în largul orașului Vung tau, din Vietanm -

Recent, Vietnam a fost nevoit să oprească explorările din Marea Chinei de Sud, din cauza amenințărilor venite din partea Chinei. Marea Chinei de Sud a devenit o zonă extrem de sensibilă din cauza disputelor teritoriale existente între țări ca Vietnam, China, Filipine, Taiwan, Malaysia și Brunei, conflictele intensificându-se în ultimii ani, în special în urma construirii unor insule artificiale în arhipelagul Spratly de către China.

Insulele Paracel și Spratly sunt revendicate de aceste țări în zona lor maritimă există numeroase rezerve naturale. Un al doilea motiv este dat de faptul că Marea Chinei de Sud reprezintă o importantă arteră de transport maritim și o foarte bună sursă de pește pentru oamenii din regiune, inclusiv pentru China. China dorește să rezolve conflictele prin negocieri bilaterale, însă, celelalte țări consideră că acest lucru i-ar da Chinei un avantaj semnificativ, datorită „dimensiunii foarte mari și a influenței”, acesta nefiind un „joc cinstit”.

China controlează mare parte din Marea Chinei de Sud, inclusiv recife și insule. Oficialii chinezi declară încă din anul 1947 faptul ca zona îi revine pe drept Chinei, an în care au creat o hartă ce revendica apartenența Insulelor Paracel și Spratly la China. Harta creată de către chinezi a fost mult timp contestată de către alte țări. „Linia celor nouă puncte”, ce este vizibilă pe aproape întreaga suprafață a hărții, nu include coordonatele necesare pentru a fi înțeleasă situația actuală, neștiindu-se dacă guvernul chinez revendică teritoriul terestru sau apele din interiorul acelor linii. Vietnam contestă harta realizată de către chinezi, spunând ca aceștia nu și-au manifestat interesul asupra insulelor până în anii ’40. Totodată, Vietnam a afirmat ca are dovezi pentru a arăta că a deținut controlul asupra celor două lanțuri de insule încă din secolul al XVII-lea.

Misiunea de forare a Vietnamului în Marea Chinei de Sud a început în urmă cu o lună, la aproximativ 400 de km de coasta sud-estică a Vietnamului. Vietnamezii numesc acea regiune Block 136-03, aceasta fiind închiriată companiei Talisman-Vietnam, deținută în trecut de către o companie canadiană, dar devenită în anul 2015 filială a Repsol Spania. In opoziție, chinezii numesc regiunea Wanan Bei-21, acest bloc fiind închiriat unei companii diferite, al cărui nume se presupune a fi Brightoil Hong Kong. Cea din urmă a negat în anul 2015 că deține drepturi asupra acestui bloc, însă doi dintre directorii firmei sunt membri ai Partidului Comunist Chinez, lucru ce pune la îndoială spusele lor.

În urma amenințărilor primite din partea Chinei, Vietnam a încheiat o expediție de foraj din această zonă disputată a Mării Chinei de Sud. O sursă din industria petrolieră a declarat că Repsol, compania ce se ocupa cu săpăturile, a fost „obligată să părăsească zona”. Directorii executivi ai Repsol au fost informați de către guvernul de la Hanoi că guvernul chinez a amenințat că va „ataca bazele militare vietnameze din Insulele Spratly, dacă săpăturile nu vor fi oprite”.  Această știre a venit după doar câteva zile de când a fost anunțat faptul că în zonă s-a găsit o cantitate de gaz foarte mare.

La începutul acestui an, Vietnam a semnat un contract cu ExxonMobil, pentru a exploata zona. Împreună cu aceștia, vietnamezii au dezvoltat programul „balena albastră”, cel mai mare proiect de folosire a gazului pentru electricitate din cadrul țării, estimat la 150 miliarde de metri cubi. Proiectul „balena albastră” dorește să adauge aproximativ 20 de miliarde de dolari la bugetul de stat.

În anul 2012, apariția unor zvonuri neconfirmate conform cărora marina chineză a sabotat două operațiuni de forare ale Vietnamului în Marea Chinei de Sud, a condus la un șir lung de proteste anti-chineze pe străzile Vietnamului.

În anul 2014 a apărut o nouă confruntare între China și Vietnam, când amplasarea unei sonde petroliere chineze într-o zonă disputată a dus la confruntări între navele pazelor de coastă ale celor două țări.

Disputele din Marea Chinei de Sud vor continua să genereze astfel de confruntări pentru mulți ani, găsirea unei soluții diplomatice pentru aceste dispute fiind foarte dificilă. Între timp, fiecare stat încearcă totuși să-și maximizeze poziția, crescând astfel probabilitatea unor confruntări.

| 2 august 2017|Categories: Asia de Sud-Est, China, Geopolitică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andreea Mandiuc este intern RISAP. Domeniile sale de interes sunt relațiile dintre China și Uniunea Europeană, cultura și tradițiile din Indonezia, dar și evoluțiile din Peninsula Coreeană.

Comenteaza