Verdict dur pentru China în procesul despre disputele din Marea Chinei de Sud

RISAP | 12 iulie 2016
Imagine din timpul procesului Filipine ... +
Imagine din timpul procesului Filipine v. China, în Haga -

Tribunalul internațional format pentru a judeca procesul Filipine v. China, intentat de guvernul filipinez împotriva Republicii Populare Chineze (China) la începutul anului 2013, și-a făcut publică decizia. Într-un document de aproximativ 500 de pagini, tribunalul a acordat, în cea mai mare parte, câștig de cauză argumentelor filipineze.

Astfel, tribunalul a hotărât că linia din nouă puncte (nine-dash line) folosită de China pentru a ilustra revendicările sale din Marea Chinei de Sud nu are o bază în dreptul internațional, reprezentat de Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (United Nations Convention on the Law of the Sea – UNCLOS). De asemenea, tribunalul a decis că niciuna dintre formațiunile maritime din arhipelagul Spratly nu satisface criteriile pentru a fi inclusă în categoria de insule, nici chiar Itu Aba (insula Taiping), formațiune ocupată și administrată de Taiwan (Republica Chineză), care este formațiunea naturală cu cea mai mare suprafață din acest arhipelag și găzduiește peste 500 de persoane, civili și militari.

Nine-dash line al Chinei, în Marea Chinei de Sud
Marea Chinei de Sud și ... +
Marea Chinei de Sud și nine-dash line al Chinei -

Tribunalul a mai hotărât și că anumite formațiuni maritime administrate de China, reciful Subi, reciful Hughes și reciful Mischief, sunt încadrate din punct de vedere legal la categoria de low-tide elevation, adică formațiuni care se află sub nivelul apei la flux. Din acest motiv, ele nu au dreptul la ape teritoriale, fiind de fapt o parte a fundului oceanic. Ele fie fac parte din zona economică exclusivă a unui stat, fie fac parte din apele internaționale. Acest argument ridică numeroase probleme Chinei, care a construit insule artificiale în aceste formațiuni, în cazul recifurilor Subi și Mischief aceste insule artificiale având o suprafață de peste 200 de hectare. Conform deciziei tribunalului însă, activitatea de construire a acestor insule, cât și ocuparea lor prezentă, a fost ilegală.

De asemenea, tribunalul a criticat în mod direct activitățile de construcție a insulelor artificiale efectuate de China, concluzionând că acestea au afectat ecosistemul maritim și recifurile de corali.

China a criticat în termeni duri decizia, pe care a anunțat încă de acum trei ani că nu o va respecta, întrucât consideră procesul ca fiind ilegal. China nu a participat la proces, considerând că tribunalul nu are jurisdicție, însă UNCLOS prevede că procesul poate continua și în absența uneia dintre părți. După anunțarea verdictului, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a emis un comunicat de presă în care a caracterizat decizia ca fiind „nulă de drept” și afirmând că „China nu o acceptă și nu o recunoaște”. De asemenea, guvernul a emis un comunicat de presă care reiterează suveranitatea chineză asupra insulelor din Marea Chinei de Sud și a apelor adiacente, fără a clarifica exact aceste revendicări.

Agenția de presă chineză Xinhua a criticat credibilitatea tribunalului, acuzând inclusiv procesul de selecție a judecătorilor, argumentând că aceștia au fost numiți în 2013 de președintele de atunci al Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării (International Tribunal for the Law of the Sea – ITLOS),  Shunji Yanai, un cetățean japonez, pe care îl acuză de convingeri naționaliste. Dintre cei cinci membri ai tribunalului, unul a fost ales de Filipine, iar ceilalți patru numiți. Președintele tribunalului a fost judecătorul Thomas A. Mensah din Ghana, ceilalți judecători venind din Franța, Germania, Olanda și Polonia.

Decizia tribunalului trebuie respectată de părțile implicate, dar nu există niciun mecanism prin care aceste părți să fie obligate să respecte verdictul. Nu este clar cum va reacționa China, unii analiști avertizând că Beijingul ar putea reîncepe procesul de construcție a insulelor artificiale sau ar putea declara o zonă de identificare aeriană (Air Defense Identification Zone – ADIZ) asupra Mării Chinei de Sud. De asemenea, nu este clar cum va răspunde guvernul filipinez, cel care a inițiat procedura de arbitraj internațional. Noul președinte, Rodrigo Duterte, a indicat însă că nu va avea o poziție la fel de dură privind disputele din Marea Chinei de Sud precum predecesorul său, Benigno Aquino III.

În ultima perioadă, în așteptarea deciziei, guvernul chinez a demarat o intensă campanie de propagandă atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Guvernul chinez a încercat să obțină susținere din partea a cât mai multor state și a cât mai multor experți în drept internațional, în încercarea de a discredita tribunalul și decizia din acest proces. Presiunea creată în ultimele luni face astfel acceptarea deciziei de către guvernul chinez imposibilă. În funcție de reacția acestuia din următoarele săptămâni, tensiunile din Marea Chinei de Sud s-ar putea accentua, întrucât SUA va insista ca Beijingul să respecte decizia și dreptul internațional.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza