Un nou președinte și un nou guvern, dar și un nou început pentru Myanmar?

Andrei Lungu | 6 aprilie 2016
Aung San Suu Kyi, sosită ... +
Aung San Suu Kyi, sosită în Kawhmu (Myanmar) în 2012, pentru a ține un discurs -

Myanmar are un nou președinte, dar nu pe Aung San Suu Kyi, ci pe un apropiat al acesteia. Suu Kyi va prelua conducerea unor ministere importante, printre care Ministerul Afacerilor Externe, și va putea deveni și Consilier de Stat. Dar partidul de guvernământ și armata par a se îndrepta spre un conflict.

Pe 30 martie, Htin Kyaw a fost inaugurat în funcția de președinte al Myanmarului, depunându-și jurământul în clădirea Parlamentului din Naypyidaw, alături de cei doi vicepreședinți ai țării. Acesta a fost rezultatul unui proces electoral început cu 5 luni în urmă, când poporul din Myanmar a participat pentru prima dată în ultimele două decenii la alegeri parlamentare libere, pe care partidul de opoziție, Liga Națională pentru Democrație (National League for Democracy – NLD), le-a câștigat cu un rezultat zdrobitor.

Htin Kyaw a devenit președinte deoarece Constituția Myanmarului nu îi permitea celui mai popular politician al țării, lidera opoziției, Aung San Suu Kyi, să preia această funcție deoarece are rude primare cu cetățenie străină. Astfel, Suu Kyi a fost nevoită să înscăuneze un aliat apropiat, în care poate avea încredere și asupra căruia are influență. Înaintea alegerilor din noiembrie 2015, ea declarase că va conduce din umbră, „fiind deasupra președintelui”. În ultimele zile, Suu Kyi și-a asumat și ea o serie de funcții importante, partidul său fiind pe cale să înființeze un nou post, special pentru ea.

Noul președinte, Htin Kyaw, este un vechi și apropiat aliat al lui Aung San Suu Kyi. El a fost alături de laureata premiului Nobel pentru Pace când aceasta s-a aflat în arest la domiciliu în timpul dictaturii militare, iar, în ultimii ani, a fost președintele unei fundații înființate de Suu Kyi în onoarea mamei ei, fostă ambasadoare. Cei doi se cunosc de decenii, frecventând aceeași școală din Yangoon, Suu Kyi fiind cu numai un an mai mare decât Htin Kyaw. Htin Kyaw, fiul unui important autor și poet din Myanmar, Min Thu Wan, și-a continuat studiile universitare în Marea Britanie.

Deși face parte dintr-o familie cu importante rădăcini politice, Htin Kyaw nu are o experiență notabilă în politică. Deși a fost un aliat important al lui Aung San Suu Kyi, el nu a candidat la alegerile parlamentare nici în 2012, nici în 2016. Soția sa, Su Su Lwin, a obținut însă un loc de parlamentar din partea NLD în alegerile parțiale din 2012, fiind președinta Comitetului pentru Relații Externe al camerei inferioare a Parlamentului. Socrul său, U Lwin, a fost unul dintre fondatorii Ligii Naționale pentru Democrație. Iar tatăl său a câștigat un mandat de parlamentar în alegerile anulate din 1990, considerate a fi fost ultimele alegeri libere din Myanmar.

Htin Kyaw a fost însă ales pentru loialitatea și apropierea sa față de Aung San Suu Kyi, care a încercat în ultimele luni să convingă armata să accepte modificarea art. 59 (f) din Constituție, cel care îi făcea imposibilă asumarea funcției de președinte. Armata, care deține în mod automat, prin constituție, 25% din locurile în parlament, s-a opus acestei propuneri, care nu a putut fi implementată deoarece orice modificare constituțională necesită 75% din voturile parlamentarilor. Cu acest drept de veto, armata, reprezentată la putere și prin intermediul Partidul Solidarității și Dezvoltării Uniunii (Union Solidarity and Development Party – USDP) poate bloca orice mișcare de modificare a constituției. USDP, fostul partid de guvernământ, a fost însă zdrobit în alegerile din noiembrie, deținând numai 41 dintre cele 664 de locuri din parlament. Astfel, NLD a reușit nu doar să-și impună candidatul prezidențial, dar să deschidă o portiță și pentru ascensiunea la putere a lui Aung San Suu Kyi.

Htin Kyaw a obținut 360 dintre cele 652 de voturi exprimate de parlamentarii din Mynamar. Armata a reușit însă să-l impună ca prim-vicepreședinte pe candidatul pe care l-a nominalizat, Myint Swe, care a obținut 213 voturi. Pe un distant loc trei a venit cel de-al treilea candidat nominalizat la președinție, tot din partea NLD, Henry Van Thio, care face parte din grupul etnic minoritar chin. Acesta a preluat celălalt post de vicepreședinte. După rezultatul acestui vot, din 15 martie, Htin Kyaw a afirmat că „aceasta este victoria surorii Aung San Suu Kyi”.

Dar victoria Ligii Naționale pentru Democrație a fost oarecum umbrită de nominalizarea armatei pentru funcția de președinte, fostul general Myint Swe, membru al grupului etnic mon. Noul prim-vicepreședinte al Myanmarului se află pe lista persoanelor sancționate de Departamentul de Stat al SUA, din cauza implicării sale, din timpul dictaturii militare, în represiunea Revoluției Șofran din 2007. Un apropiat al fostului lider Than Shwe, care a fost liderul juntei militare între 1992 și 2011, Myint Swe a fost Ministrul Regiunii Yangoon între 2011 și 2016. El ar fi putut deveni vicepreședinte încă din 2012, dar, în mod ironic, s-a lovit de același articol 59 (f), copiii săi având cetățenie australiană. Între timp, aceștia au renunțat la cetățenia străină, iar Myint Swe a putut prelua a doua funcție din stat. Dar în timpul celor cinci ani cât a fost la conducerea Regiunii Yangoon, centrată pe inima economică a țării, orașul Yangoon, Myint Swe a început să fie asociat cu afaceri controversate și ilegale. Din punctul de vedere al unor membri ai NLD, nominalizarea fostului general a fost împotriva spiritului de reconciliere pe care Aung San Suu Kyi s-a chinuit să îl promoveze după alegeri.

Interesant este însă că atât președintele, din grupul etnic mon, cât și cei doi vicepreședinți fac parte din grupuri etnice minoritare. Aceasta nu este o coincidență, întrucât partidul lui Aung San Suu Kyi a încercat să ofere cât mai multe funcții acestor grupuri, pentru a întări coeziunea națională. Fostul guvern al președintelui Thein Sein a semnat un acord de pace cu unele grupuri etnice care se luptă de decenii cu guvernul central, dar alte grupări armate au refuzat acest pact, aflându-se teoretic încă în conflict cu guvernul. Astfel, Mahn Win Khaing Than, președintele camerei superioare a Parlamentului, este etnic karen, U Aye Thar Aung, vicepreședintele aceleiași camere, este etnic rakhine, iar U T Khun Myat, vicepreședintele camerei inferioare a Parlamentului, este etnic kachin. Cel din urmă este un politician al USDP, partidul afiliat armatei, și are un trecut controversat. Nominalizarea sa a adus multe critici, întrucât numele său a fost legat de traficul de droguri din statul Shan, din nordul Myanmarului. Aung San Suu Kyi a justificat nominalizarea sa atât cu ajutorul etniei sale, cât și prin intermediul experienței sale parlamentare. Oricum, lidera NLD a dat dovadă de dorința de a promova reconcilierea națională, atât între armată și opoziție, cât și între grupurile etnice.

Parlamentul din Myanmar
Deschiderea unei întâlniri a camerei ... +
Deschiderea unei întâlniri a camerei inferioare a Parlamentului din Myanmar, în 2012 -

Armata a subliniat însă în mod clar că nu dorește să renunțe la puterea sa politică. Conform constituției, armata a nominalizat trei dintre cei mai importanți miniștri ai noului guvern, inclusiv ministrul apărării. Cu ocazia unei recente parade militare grandioase, al cărei scop îl reprezintă comemorarea luptei armatei împotriva Imperiului Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, comandantul armatei, generalul Min Aung Hlaing, a declarat că „Tatmadaw (n.r. numele armatei) trebuie să aibă un rol central în politica națională”. Nici Aung San Suu Kyi, nici Htin Kyaw nu au fost prezenți la această paradă. Suu Kyi a bifat o prezență în 2013, care i-a atras însă critici din partea aliaților săi din opoziție, care nu au privit cu ochi buni apropierea față de armata care i-a hăituit atâtea decenii.

În aceste condiții, Aung San Suu Kyi pare a-și fi schimbat strategia. Dacă la începutul lunii se zvonea că ea nu va ocupa nicio funcție oficială, noul guvern anunțat de Htin Kyaw o include și pe Suu Kyi, care trebuia inițial să conducă nu mai puțin de patru ministere. Htin Kyaw a redus numărul ministerelor de la 36 la 21, iar guvernul său va include 18 miniștri. Doar șase dintre miniștrii din lista inițială erau membri ai NLD, între aceștia figurând mulți independenți, dar și doi membri ai USDP, încă o dovadă a încercărilor lui Suu Kyi de a promova reconcilierea. De asemenea, a fost înființat un Minister pentru Relațiile Etnice, pentru a promova procesul de pace și reconciliere. Guvernului îi lipsește însă diversitatea, majoritatea miniștrilor având între 60 și 70 de ani, iar Aung San Suu Kyi fiind singura femeie.

După ce mulți au ridicat problema legată de capacitatea lui Aung San Suu Kyi, în vârstă de 70 de ani, de a conduce patru ministere, aceasta a renunțat la două portofolii: Ministerul Educației și Ministerul Energiei și Electricității. Suu Kyi va conduce Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Oficiului Președintelui. Cel mai important este portofoliul externelor, care îi oferă lui Suu Kyi dreptul de a lua parte la întâlnirile Consiliului pentru Apărare și Securitate Națională, un for important, format din 11 persoane, dintre care șase afiliate armatei. Ascensiunea lui Suu Kyi în guvern a creat însă o problemă: Aung San Suu Kyi nu va mai putea exercita funcția de președinte al NLD, un partid creat în jurul ei, pe care l-a condus cu autoritate și căruia îi lipsesc alți membri de statura ei.

Alegerea unui nou președinte și a unui nou guvern nu a încheiat însă lupta pentru putere din Myanmar. Într-o mișcare surpriză, parlamentarii NLD au propus o lege, aprobată deja pe 1 aprilie de camera superioară a Parlamentului și pe 5 aprilie de cea inferioară, prin care se va înființa o nouă funcție, de Consilier de Stat, asemănătoare de fapt unei funcții de prim-ministru. Aung San Suu Kyi, va putea, printre altele, să lucreze cu partidele din Parlament, oferindu-i acesteia influență și asupra procesului legislativ, după ce și-a dat demisia din Parlament pentru a putea deveni membră a guvernului. Armata s-a opus însă cu înverșunare acestei propuneri legislative, pe care a caracterizat-o ca fiind neconstituțională. Colonelul Hla Win Aung, membru al parlamentului, a declarat că ea ar putea „distruge” balanța puterii dintre cele trei ramuri ale guvernului. Astfel, în ciuda tuturor încercărilor de reconciliere, armata și Liga Națională a Democrației par a fi intrat într-un conflict serios, care ar putea afecta echilibrul fragil al sistemului politic. În semn de protest, parlamentarii armatei și ai USDP au boicotat votul din camera inferioară. NLD s-a mișcat însă cu o viteză amețitoare, trecând legea prin Parlament în numai 4 zile, ignorând revendicările armatei de a retrage mențiunile directe față de Aung San Suu Kyi din lege sau de a specifica mai clar puterile Consilierului de Stat. Cum legea mai trebuie doar semnată de președinte, un aliat al lui Suu Kyi, aceasta va fi aproape sigur aprobată. Legea va fi însă aproape sigură contestată la Tribunalul Constituțional de parlamentarii armatei, tribunalul urmând să se pronunțe asupra constituționalității ei. Dar cum membrii tribunalului au fost propuși de NLD, sunt puține șanse ca legea să fie declarată ca fiind neconstituțională. Constituția îi oferă însă armatei rolul de gardian al acestui document, astfel încât există posibilitatea ca armata să ia unele măsuri extra-judiciare pentru a bloca ascensiunea lui Aung San Suu Kyi, dacă se va simți intimidată de aceasta. În luna august a anului trecut, serviciile de securitate par a fi intervenit într-o dispută politică din USDP, încercuind sediul partidului în timpul unei ședinței în care a fost înlăturat președintele partidului, Shwe Mann, care se îndepărtase de președintele țării, Thein Sein, și se apropiase de Suu Kyi.

Noua lege este doar începutul unui proces mai lung, prin care Liga Națională pentru Democrație pare decisă să încerce schimbarea Constituției, pentru a-i permite lui Aung San Suu Kyi să devină președinte. Președintele Htin Kyaw a indicat imediat după inaugurarea să că „am o responsabilitate de a amenda constituția, pentru a o transforma într-o constituție democratică”. O sursă anonimă a declarat, înainte ca Htin Kyaw să fie nominalizat pentru funcția de președinte, că respectivul candidat „nu își va încheia mandatul. Aung San Suu Kyi va deveni președinte după o perioadă de timp, după ce va negocia cu comandantul armatei”. Nu este însă clar cum ar putea Suu Kyi să preia mandatul lui Htin Kyaw înainte de sfârșitul acestuia, întrucât demisia președintelui ar conduce la preluarea funcției de către fostul general Myint Swe, actualul prim-vicepreședinte.

În acest context, inaugurarea lui Htin Kyaw nu pare a fi pus capăt incertitudinii politice. Din contră, pare a fi începutul unui proces dificil și nesigur. Armata nu pare deloc dornică să cedeze puterea și să îi acorde un rol mai important lui Aung San Suu Kyi, iar încercările ei de a modifica constituția ar putea primi un răspuns violent, în cazul în care comandații armatei s-ar simți amenințați. Astfel, viitorul Myanmarului rămâne nesigur. Ridicarea majorității sancțiunilor a permis deschiderea economică a țării, dar aceasta va continua doar cât timp situația politică va rămâne stabilă. Armata și Aung San Suu Kyi, în ciuda încercărilor de reconciliere, par a se îndrepta către un conflict. Inaugurarea primului guvern democratic al Myanmarului de peste o jumătate de deceniu oferă însă celor peste 50 de milioane de locuitori speranța unui noi început.

Despre autor:

Andrei Lungu is president of RISAP. His research interests include China's foreign policy and its domestic politics, Sino-American relations and the balance of power in the Asia-Pacific.

Un comentariu

  1. ion bogdan 7 aprilie 2016 at 1:59 am - Reply

    guvernul său va include 18 miniștri. Doar șase dintre miniștrii din lista inițială

Comenteaza