Turul asiatic al lui Ashton Carter în India și Filipine

RISAP | 23 aprilie 2016
Secretarul american al apararii, Ashton ... +
Secretarul american al apararii, Ashton Carter, si omologul sau filipinez, Voltaire Gazmin, isi strang mainile la bordul unui elicopter american, dupa ce au vizitat portavionul USS John Stennis, aflat in Marea Chinei de Sud -

Secretarul american al apărării, Ashton Carter, a fost în vizită în India, Filipine și în Marea Chinei de Sud, pentru a întări relațiile militare ale SUA cu New Delhi și Manila.

Între 10 și 15 aprilie, Ashton Carter, secretarul american al apărării, a efectuat un tur diplomatic în două țări asiatice: India și Filipine. În timp ce prima este o mare putere în ascensiune, dar nu și un aliat al SUA, cea de-a doua este o fostă colonie și un vechi aliat al Washingtonului, care își redescoperă legăturile militare cu acesta.

Scopul turului a fost întărirea relațiilor militare dintre SUA și cele două țări, cât și întărirea prezenței militare americane în regiune, prin semnarea unui acord cu India, care va permite folosirea bazelor sale de către nave sau avioane americane. Turul s-a mai remarcat și prin anunțarea primelor patrule comune SUA-Filipine în Marea Chinei de Sud și a primelor detașamente care vor fi staționate provizoriu în două baze filipineze. China a privit cu atenție și cu grijă acest periplu al lui Carter prin Asia, cu atât mai mult cu cât acesta includea inițial și Beijingul.

Întărirea relațiilor militare SUA-India, un succes pentru Ashton Carter

Pentru trei zile, Ashton Carter a încercat să atragă India mai aproape în sfera americană, realizând unele progrese în instituționalizarea și întărirea relațiilor militare indo-americane. Timp de aproape șapte decenii, de la obținerea independenței, politica externă a Indiei s-a caracterizat prin independență, fapt caracterizat cel mai bine de rolul proeminent al țării în cadrul Mișcării de Non-Aliniere. Deși, în timpul Războiului Rece, India a fost relativ apropiată Uniunii Sovietice, ea a căutat să își păstreze independența, evitând orice alianță formală. În ultimul deceniu și jumătate, New Delhi a început să se apropie de Washington, elitele indiene păstrând însă aceeași reticență față de o alianță care ar limita spațiul de manevră a politicii externe și de securitate a Indiei. Astfel, deși SUA își dorește instituționalizarea relațiilor militare, India nu a fost până acum hotărâtă. Ascensiunea Chinei și mai ales intensificarea prezenței chineze, atât militare, cât și economice, din regiunea Oceanului Indian, cuplate cu disputa teritorială sino-indiană, au împins totuși India către brațele deschise ale Pentagonului. Vizita lui Carter, ale cărui legături cu India sunt mai vechi, dorea să concretizeze această evoluție.

A fost a doua vizită a lui Carter în India în mai puțin de un an și a patra întâlnire a sa cu ministrul indian al apărării, Manohar Parrikar, alături de care secretarul american și-a petrecut cea mai mare parte a timpului. Carter s-a întâlnit însă și cu prim-ministrul Narendra Modi, sub conducerea căruia guvernul indian s-a arătat un pic mai deschis față de relația militară cu SUA. La nivel simbolic, Carter a devenit primul secretar de stat american care a vizitat un portavion indian, INS Vikramaditya, staționat în baza navală din Karwar. A fost un gest important, întrucât obiectivul celor două țări este să colaboreze la un proiect comun de construire a unui portavion care ar îmbunătăți capacitățile navale ale marinei indiene. Un asemenea proiect ar fi însă posibil numai după semnarea unor acorduri care să permită schimbul de tehnologie și de informații. Cele trei acorduri pe care SUA încearcă de câțiva ani să convingă elita politico-militară a Indiei să le semneze sunt Communications and Information Security Memorandum of Agreement (CISMOA), Logistics Support Agreement (LSA) și Basic Exchange and Cooperation Agreement (BECA).

Secretarul american al apararii, Ashton Carter, si omologul sau din India, Manohar Parrikar, la bordul portavionului indian INS Vikramaditya
Secretarul american al apararii, Ashton ... +
Secretarul american al apararii, Ashton Carter, si omologul sau din India, Manohar Parrikar, la bordul portavionului indian INS Vikramaditya -

Vizita lui Carter a bifat unul dintre aceste trei obiective: semnarea unui Acord de Suport Logistic, care conform unor surse nu va fi un acord standard al Pentagonului, ci un document gândit special pentru India, care să țină cont de cerințele New Delhiului, denumit Logistical Exchange Memorandum of Understanding (LEMOA). Carter a anunțat că cele două guverne au ajuns la un acord de principiu, însă nu au redactat încă textul documentului. Semnarea acordului va avea loc însă în următoare luni, iar documentul va permite navelor și avioanelor americane și indiene să folosească bazele celeilalte țări, pentru a procura combustibil și provizii sau pentru a efectua unele lucrări de reparație sau mentenanță. Temerile New Delhiului legate de acest acord erau legate de faptul că ar putea oferi acces soldaților american pe teritoriu indian și ar putea implica India într-un război al Statelor Unite. Astfel, oficialii indieni au făcut tot posibilul să evite orice speculații sau neînțelegeri, clarificând că noul acord LEMOA nu va permite staționarea militarilor americani în India, cât și faptul că New Delhi va putea oricând să refuze accesul armatei americane într-o anumită bază. De asemenea, ei au încercat să ilustreze și avantajele pentru India, precum accesul la baza americană din Djibouti sau baza Diego Garcia din Oceanul Indian.

Navele americane aveau acces la porturile indiene și până acum, dar doar de la caz la caz și prin intermediul unui proces birocratic mai complicat și mai lung. Un exemplu un acest sens este faptul că nava de comandament USS Blue Ridge s-a aflat într-o vizită în portul Goa în timpul deplasării lui Carter în India, secretarul apărării și ministrul indian al apărării vizitând vasul american. Odată ce acordul va fi semnat, prezența navală americană în porturile indiene va deveni mult mai des întâlnită.

Acordul LEMOA este un pas extrem de important în procesul de instituționalizare a relațiilor militare dintre SUA și India, deschizând calea semnării și celorlalte două acorduri. Odată încheiat acest proces, SUA și India vor putea colabora în domeniul construirii unui portavion și în cel al proiectării unor motoare de aviație, două subiecte abordate de Carter și Parrikar. În ambele instanțe, cele două guverne au înființat câte un grup de lucru, prin intermediul cărora oficialii americani și indieni vor pune la punct aceste proiecte. India este în mod special interesată de proiectul comun al portavionului, deoarece implică un schimb de tehnologie care ar oferi armatei indiene posibilitatea folosii unor catapulte pentru viitorul său portavion. Actualul design al celor două portavioane indiene folosește o rampă de lansare, dar o catapultă ar permite folosirea unor avioane mult mai mari și mai grele, cu mai mult armament. SUA, Franța și Brazilia (care folosește un portavion francez) sunt singurele țari din lume care folosesc acest sistem, intitulat CATOBAR (Catapult Assisted Take-Off But Arrested Recovery).

Un alt subiect abordat de Carter în India, mai ales în discuțiile sale cu prim-ministrul Narendra Modi, este acela al campaniei Make in India. Campania a fost inițiată de Modi și dorește să contribuie la creșterea capacității de producție industrială a țării, atrăgând companii străine și investiții străine în India, astfel încât aceste companii să își mute fabricile pe teritoriu indian. Sectorul militar este și el o țintă a acestei campanii, iar Carter l-a asigurat pe Modi că Washingtonul susține această campanie și va încuraja companiile americane să producă echipamente militare în India, odată ce cele acordurile dintre cele două guverne vor fi semnate. Boeing și Lockheed Martin s-au declarat dornice să producă avioane de vânătoare în India, care vor fi apoi achiziționate de New Delhi pentru aviația țării.

Secretarul american al apararii, Ashton Carter, intr-o intalnire cu Narendra Modi, prim-ministrul Indiei
Secretarul american al apararii, Ashton ... +
Secretarul american al apararii, Ashton Carter, intr-o intalnire cu Narendra Modi, prim-ministrul Indiei -

Potențialul relațiilor militare dintre cele două state este deci unul imens și s-ar putea concretiza în viitor în avioane americane construite în India sau într-un proiect comun de construire a unui portavion de ultimă generație. India rămâne însă în mod clar neinteresată de o alianță formală, precum cele pe care SUA le are cu Japonia sau Filipine. Deși se teme de ascensiunea Chinei, New Delhi-ul nu dorește să provoace reacția acesteia prin trecerea în mod clar în tabăra americană. Dar recentele exerciții militare dintre India, SUA și Japonia indică dorința, măcar a actualilor lideri, de a întări legăturile dintre statele care se confruntă cu ascensiunea Chinei. India a subliniat însă în mod clar că nu dorește să efectueze patrule comune cu SUA în Marea Chinei de Sud, în ciuda propunerilor americane. Astfel, chiar dacă direcția de evoluție a relațiilor bilaterale indo-americane indică spre apropiere, progresul va rămâne lent, India fiind în continuare interesată în principal de menținerea unei poziții independente.

Armata americană se întoarce în Filipine și își întărește prezența în apropierea Mării Chinei de Sud

Carter și-a continuat turul cu o vizită în Filipine, un aliat vechi al Washingtonului, cu care SUA are un tratat de apărare mutuală. Pentru aproape două decenii însă, relațiile militare dintre cele două state nu au fost foarte calde, la începutul anilor `90 politicienii filipinezi obligând armata americană să părăsească bazele militare din Filipine pe care le folosea de decenii. Prezența militară americană din Filipine nu era văzută cu ochi buni de mulți cetățeni, indiferent dacă era vorba de naționaliști, comuniști sau ecologiști. Dar vremurile s-au schimbat, iar acțiunile Chinei din Marea Chinei de Sud nu au convins Manila să inițieze doar un proces de arbitraj internațional împotriva Beijingului, ci și să întindă o mână către Washington. SUA și Filipine au semnat, în 2014, un acord, aprobat de Curtea Supremă din Filipine la începutul anului, după ce fusese contestat de câțiva parlamentari și activiști, prin care armata americană va avea acces la o serie de baze militare filipineze, unde vor fi detașați, prin rotație, soldați și echipamente militare americane. Printre cele cinci baze cuprinse momentan în acest acord se află și două baze care oferă acces către Marea Chinei de Sud. Vizita lui Carter a venit să consolideze aceste progrese.

Carter s-a întâlnit atât cu omologul său filipinez, Voltaire Gazmin, cât și cu președintele Republicii Filipine, Benigno Aquino III, aflat pe final de mandat. În cei cinci ani de mandat, Aquino a încercat să întărească relațiile dintre SUA și Filipine, considerând că Statele Unite sunt aliatul perfect care poate ajuta Manila să descurajeze o posibilă agresiune chineză în Marea Chinei de Sud. Acordul de Cooperare Militară Intensificată (Enhanced Defense Cooperation Agreement – EDCA) este probabil apogeul acestor politici ale administrației Benigno, vizita lui Ashton Carter fiind darul de despărțire perfect al Statelor Unite.

Carter a sosit în Filipine cu ocazia încheierii a 11 zile de exerciții militare, ocazionate de exercițiul bilateral anual Balikatan. Anul acesta, Balikatan a avut un element aparte: prezența unui contingent de soldați australieni care au luat parte la exercițiile în mod tradițional bilaterale. Aproximativ 8.500 de soldați au luat parte la aceste exerciții, care s-au încheiat în prezența secretarului apărării, o premieră în istoria exercițiului cu peste 30 de ediții.

Carter a fost foarte activ în cele trei zile petrecute în Filipine, deplasându-se împreună cu omologul său filipinez, Voltaire Gazmin, în Marea Chinei de Sud, unde au petrecut două ore la bordul portavionului USS John C. Stennis, care s-a aflat la aproape 100 de km de coasta filipineză. Portavionul se afla în trecere prin Marea Chinei de Sud, iar cei doi secretari ai apărării au observat operațiuni tipice de lansare a avioanelor de la bordul portavionului. Pentru Carter, a fost a doua oară când s-a aflat la bordul unui portavion în Marea Chinei de Sud, după ce în luna noiembrie 2015 a vizitat portavionul USS Theodore Roosevelt, care se afla în apropierea Malaysiei. Carter a trimis apoi un mesaj destinat Beijingului, afirmând că nu este nimic nou în prezența unui portavion în Marea Chinei de Sud, întrucât „am fost aici deceniu peste deceniu”, singurul lucru nou fiind „ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, aceasta fiind o întrebare legată de comportamentul Chinei”. Carter se referea, desigur, atât la construirea unor insule artificiale în arhipelagul de insule Spratly, cât și aparenta militarizare a regiunii, atât în insulele Spratly, cât și în insulele Paracel, aflate mai la nord.

Secretarul american al apararii, Ashton Carter, si omologul sau filipinez, Voltaire Gazmin, urmarind decolarea unor avioane, la bordul portavionului american USS John Stennis, in Marea Chinei de Sud
Secretarul american al apararii, Ashton ... +
Secretarul american al apararii, Ashton Carter, si omologul sau filipinez, Voltaire Gazmin, urmarind decolarea unor avioane, la bordul portavionului american USS John Stennis, in Marea Chinei de Sud -

În Filipine, Carter a mai făcut două anunțuri importante: a făcut publică informația că de aproape o lună, SUA și Filipine au început să efectueze patrule navale comune în Marea Chinei de Sud, urmând ca în curând să înceapă să realizeze și patrule aeriene comune. De asemenea, Carter a anunțat că o parte dintre soldații americani care au luat parte la exercițiile Balikatan vor rămâne în Filipine, sub egida EDCA. 200 de soldați americani vor rămâne în Filipine pentru a antrena soldați filipinezi, iar aproape 75 de militari vor fi staționați la baza militară Camp Aguinaldo, pentru a pune bazele unei unități de comandă și control, care să coordoneze activitățile militare ale celor doi aliați. Alături de cei 200 de soldați care vor rămâne în Filipine până la sfârșitul lunii aprilie, au rămas și șase avioane militare și trei elicoptere, staționate la baza militară Clark Air Base. O parte dintre aceste avioane au efectuat pe 19 aprilie prima lor misiune în Marea Chinei de Sud, patrulând în apropierea bancului Scarborough.

Vizita lui Ashton Carter în Filipine, asemenea celei din India, a fost un succes. Washington și Manila și-au întărit relațiile militare, iar, de acum, soldații americani se vor afla din nou pe teritoriu filipinez și în apropiere de Marea Chinei de Sud. SUA demonstrează astfel că rămâne activă în regiune, însă această prezență americană va afecta relațiile cu statul care a părut destinatarul mesajului turului asiatic al lui Carter: China.

China, SUA, Filipine și tensiunile din Marea Chinei de Sud

Carter ar fi trebuit să se deplaseze și la Beijing în cadrul acestui tur asiatic, dar vizita a fost amânată, din cauza „unei probleme cu programul”. Nu este clar dacă motivul a fost lipsa vreunui acord important care să poată fi anunțat cu ocazia acestei vizite sau dorința Washingtonului de a transmite un mesaj liderilor chinezi în legătură cu comportamentul Chinei din Marea Chinei de Sud. Oricum, Beijingul pare a fi recepționat un mesaj din partea lui Carter, însă nu cel intenționat.

Ministerul Apărării a denunțat întărirea relațiilor americano-filipineze, declarând că acestea amintesc „de o mentalitate specifică Războiului Rece” și acuzând că patrulele comune „promovează militarizarea regiunii”. Nici Ministerul Afacerilor Externe nu a fost mai prejos, declarând, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Lu Kang, că aceste patrule comune „au otrăvit relațiile dintre țările din regiune, au agravat disputele regionale, au declanșat tensiuni și au subminat pacea și stabilitatea în Marea Chinei de Sud”. Lu a adăugat că mișcarea arată „cine este adevăratul planificator din umbră al militarizării Mării Chinei de Sud”.

Ministerul Apărării a mai adăugat că „armata chineză va monitoriza cu atenție situația și va apăra cu determinare suveranitatea teritorială și interesele maritime ale Chinei”, sugerând că în loc să descurajeze Beijingul, prezența americană din Filipine va oferi un pretext armatei chineze pentru a-și întări prezența din Marea Chinei de Sud.

Astfel, deși turul asiatic al lui Ashton Carter a întărit relațiile militare și diplomatice ale Statelor Unite cu India și Filipine, el nu a contribuit cu nimic la diminuarea tensiunilor dintre China și SUA în Marea Chinei de Sud. Din contră, odată cu intensificarea prezenței americane în Filipine și în Marea Chinei de Sud, aceste tensiuni vor continua să se intensifice. SUA își pregătește însă terenul pentru acest viitor tensionat, întărind alianțele și făcându-și noi prieteni în regiunea Asia-Pacific.

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza