Theresa May în căutarea epocii de aur a relațiilor sino-britanice

Radu Sava | 6 februarie 2018
Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, ... +
Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, pictând ochii unui dragon din fața Ambasadei Marii Britanii din Beijing -

Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, a efectuat, în perioada 31 ianuarie-2 februarie 2018, „o vizită cu scop comercial” în China, catalogată de guvernul chinez ca fiind și una istorică. În cadrul vizitei, May a avut diverse întâlniri cu liderii chinezi, ea fiind prezentă nu doar în capitală, ci și în Shanghai și Wuhan, unde a abordat teme de natură politică, economică și socială.

Mizele majore ale acestei vizite au fost semnificative, ambasadorul britanic la Beijing declarând că Brexit-ul reprezintă „o oportunitate strategică” pentru consolidarea relațiilor bilaterale cu China. Astfel, May a urmărit să inspecteze posibilitățile de a încheia un acord de liber schimb cu Beijing. Marea Britanie caută alternative pentru a-și menține nu doar poziția geopolitică la nivel mondial, ci și pentru a se asigura că economia nu va suferi șocuri masive, ca efect al ieșirii din Uniunea Europeană (UE). Însă dincolo de semnarea unor acorduri comerciale în valoare de peste nouă miliarde de lire sterline, May a dorit să aducă în atenția liderilor chinezi și teme sensibile pentru Beijing, precum situația actuală din Hong Kong, dosarul Coreei de Nord și încălzirea globală.

În Beijing, May s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping și premierul Li Keqiang, discutând strict despre subiecte legate de agenda politică, deplasându-se ulterior la Shanghai, unde au avut loc întâlniri între oameni de afaceri britanici și chinezi. May și-a început vizita în orașul Wuhan, în provincia Hubei, unde s-au pus bazele intensificării contactelor de tip educațional și cultural.

Pe de altă parte, China s-ar fi așteptat să primească asigurări că proiectul Drumului Mătăsii va fi sprijinit necondiționat de Londra, lucru ce nu s-a întâmplat. May a declarat că Inițiativa Belt and Road are un potențial enorm, ținând însă să sublinieze importanța respectării transparenței și a standardelor internaționale, fiindcă „inițiativa trebuie să se desfășoare într-un mod corespunzător”.

Analiștii politici susțin că cele mai importante anunțuri din timpul vizitei au fost vagi, mai ales că abordarea Londrei față de China s-a schimbat odată cu plecarea lui David Cameron din fruntea guvernului britanic. Deci, faptul că May este mult mai sceptică privind China față de David Cameron nu reprezintă o surpriză. Astfel, în vara lui 2016, după ce a venit la putere, May a decis să amâne, pentru o evaluare suplimentară, proiectul centralei nucleare Hinkley. Proiectul a fost unul dintre principalele investiții chineze negociate de guvernul Cameron.

Această vizită face parte dintr-o succesiune de contacte britanico-chineze directe; un val ascendent destul de intens în ultimii ani. Noțiunea „eră de aur” a devenit, din anul 2015, destul de uzuală atunci când analiștii se raportează la relațiile bilaterale dintre cele două țări. Cu toate acestea, relațiile britanico-chineze au fost puse în umbră din cauza Brexit-ului, dar și din cauza vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în China, de la începutul lunii ianuarie. La Beijing, Macron căuta să-și consolideze poziția de lider al UE, în timp ce May a fost mult mai concentrată să asigure oportunități economice pentru Marea Britanie, odată ce aceasta va ieși din UE.

De la începutul mandatului său, Theresa May s-a mai aflat în China, la Summitul G20 din Hangzhou în 2016, însă este pentru prima dată când efectuează o vizită pur bilaterală.

| 6 februarie 2018|Categories: China, Europa-Asia|Tags: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Radu Sava este analist RISAP. El studiază politică chineză și politică externă la Universitatea Tsinghua din Beijing, urmând și cursurile masteratului francofon la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes sunt politica externă a Chinei în raport cu diplomația multilaterală și cu Europa Centrală și de Est, respectiv relațiile UE-China.

Comenteaza