Tensiunile cresc între India și Pakistan

Cristopher-Teodor Uglea | 3 octombrie 2016
Steagul Indiei și steagul Pakistanului +
Steagul Indiei și steagul Pakistanului -

Duminică, 18 septembrie, o bază militară din localitatea Uri, aflată în nordul Indiei, la granița cu Pakistan, a fost atacată de patru persoane înarmate cu arme de asalt. Un număr de 18 soldați și toți cei 4 atacatori și-au pierdut viața în schimbul de focuri ce a durat trei ore. Autoritățile indiene au acuzat Pakistanul că ar fi în spatele evenimentelor de duminică, afirmații pe care Islamabad le-a dezmințit. Reacțiile concrete ale Indiei au fost anularea summitului regional SAARC (South Asian Association for Regional Cooperation) și atacuri „chirurgicale”. Regiunea Kashmir, unde a avut loc atacul, este una dintre cele mai disputate și cele mai militarizate frontiere de pe glob. În prezent, există teama că acest conflict ar putea escalada, întrucât și India și Pakistan sunt state care dețin arme nucleare.

Conflictul dintre Islamabad și New Delhi pentru regiunea Kashmir (în prezent împărțită Pakistan și India)  datează din 1947, atunci când a avut loc împărțirea Indiei Britanice în Dominionul Indiei (predecesorul Indiei de astăzi) și Dominionul Pakistanului (acesta din urmă separându-se mai târziu în statele de astăzi Pakistan și Bangladesh). Populația din regiunea Jammu și Kashmir, aparținând Indiei, este de origine majoritar musulmană (la fel ca populația Pakistanului), și acuză autoritățile statului indian, majoritar de religie hinduistă, de discriminare și încălcarea dreptului omului. India și Pakistanul au purtat până în prezent trei războaie pentru controlul regiunii Kashmir, ultimul dintre acestea în 1999. Relațiile între cele două state au rămas în permanență tensionate, de multe ori fiind nevoie de medierea comunității internaționale pentru a preveni escaladarea conflictului. Cele mai grave momente de criză au avut loc în anii 2001 și 2008. În primul caz, este vorba despre un atac terorist asupra Parlamentului indian care a sporit tensiunile între două state până la mobilizarea, de către ambele părți, a unui mare număr de trupe la graniță. În 2008, o organizație teroristă, Lashkar-e-Taiba, cu sediul în Pakistan a fost responsabilă pentru o serie de atacuri în metropola indiană Mumbai, atacuri care au făcut peste 450 de victime, dintre care 264 de morți. Și atunci au existat mișcări îngrijorătoare de trupe la granița dintre cele două țări și declarații amenințătoare.

Recent, în luna iulie a acestui an, Burhan Wani, un lider separatist foarte popular printre populația musulmană din teritoriului Kashmirului controlat de India, a fost ucis într-o acțiune a forțelor de ordine. De atunci au avut loc numeroase proteste și ciocniri ale musulmanilor din regiune cu forțele de ordine indiene. Atât India cât și Pakistan încearcă să convingă comunitatea internațională de justețea cauzei lor, cel din urmă considerându-se protector al populației de religie musulmană din Kashmirul indian. În acest context, prim-ministrul Pakistanului urma să țină un discurs la tribuna Națiunilor Unite în care intenționa să discute și despre regiunea disputată Kashmir. Evenimentul de pe 18 septembrie a slăbit însă poziția Islamabadului pe plan internațional. Pakistanului i-a fost mult mai greu să acuze India de alimentarea tensiunilor regionale, din cauza suspiciunilor că statul pakistanez însuși tolerează sau chiar încurajează grupări islamiste care să acționeze împotriva Indiei.

Atacul asupra bazei a început dimineața, înainte de răsăritul soarelui, când cei patru atacatori au intrat în interiorul bazei din Uri. Un număr de 17 soldați și-au pierdut viața pe loc și un altul a decedat o zi mai târziu din cauza rănilor, în timp ce alți 35 de soldați au fost răniți. Cauza principală a morții victimelor a fost un incendiu izbucnit în adăposturile temporare ale soldaților, în urma schimbului de focuri și a folosirii grenadelor de către atacatori. Numărul de victime este cel mai mare înregistrat în ultimii 25 de ani într-un astfel de incident, în regiunea Kashmir.

Autoritățile indiene au acuzat imediat Pakistanul pentru acest atac. Ministrul de interne al Indiei, Rajnath Singh, a numit Pakistanul un „stat terorist”, în timp ce prim-ministrul indian Narendra Modi a afirmat că aceste atacuri „nu vor rămâne nepedepsite”. Reacția oficială a Pakistanului a venit imediat, Pakistan negând faptul că s-ar afla în spatele acestor atacuri. Autoritățile pakistaneze au mai acuzat India de încălcarea drepturilor omului în regiunea Kashmir și au criticat aruncarea vinei asupra lor fără niciun fel de dovezi.

În cadrul discursurilor de la ONU, miercuri, 21 septembrie, prim-ministrul Pakistanului a afirmat că țara sa dorește pacea în raporturile sale cu India și că o normalizare a relațiilor celor două țări nu se poate realiza fără o rezolvare a disputei privitoare la regiunea Kashmir. Mai apoi el a afirmat însă că India a pus precondiții pentru începerea dialogului, care par inacceptabile pentru Pakistan. Răspunsul Indiei a venit în cadrul aceluiași forum, potrivit dreptului la replică, și a fost deosebit de virulent. Acuzațiile de stat terorist și stat care susține terorismul au fost repetate de partea indiană. De altfel, acest tip de „război al declarațiilor” între cele două state nu este ceva nou.

India nu s-a mărginit însă doar la acest tip de reacție verbală. Prim-ministrul Narendra Modi, confruntându-se cu presiuni tot mai mari, din partea propriului popor, pentru o acțiune mai hotărâtă împotriva Pakistanului, a reușit să provoace anularea summitului Asociației Asiei de Sud pentru Cooperare Regională (SAARC). SAARC este o organizație ce include opt state din Asia de Sud care urmărește dezvoltarea economică, culturală și socială a regiunii. Refuzul Indiei de a participa a venit pe data de 27 septembrie și a fost urmat de anunțuri similare din partea Bangladeshului, Bhutanului și Afghanistanului. Motivul invocat au fost „circumstanțelor prevalente”, referindu-se, evident, la atacul de la Uri.  Ulterior, țara gazdă, Nepal, a anunțat anularea summitului care trebuia să aibă loc în noiembrie, anul acesta. Prin această manevră, New Delhi a reușit să izoleze Pakistanul, obținând o victorie de imagine. Izolarea diplomatică pare a fi o problemă mai veche pentru Islamabad, și alte state, în frunte cu SUA și China, fiind din ce în ce mai puțin tolerante față de incapacitatea sau dezinteresul Pakistanului de a controla grupările islamiste care acționează pe propriul teritoriu.

Joi, 29 septembrie, India a părut a merge și mai departe decât atât, anunțând o serie de „atacuri chirurgicale” asupra unor tabere de teroriști aflate în Kashmirul pakistanez. Acest tip de atacuri vizează de obicei ținte limitate, și trebuie executate cu mare precizie, implicând de obicei trupe sub acoperire. Pakistanul a reacționat imediat, afirmând că nu a fost vorba despre atacuri „chirurgicale”, ci doar despre un schimb de focuri transfrontalier (India nu ar fi desfășurat, deci, niciun fel de operațiune în teritoriul pakistanez ci ar fi ripostat cu o serie de focuri la graniță). Există, într-adevăr, unele dubii că India ar fi capabilă să execute operațiuni atât de complexe la momentul actual.

În concluzie, recentele evenimente arată că disputa dintre India și Pakistan pentru controlul regiunii Kashmir rămâne acută. Deși există o presiune internațională asupra Islamabadului pentru a controla grupările teroriste care acționează pe teritoriul statului, autoritățile pakistaneze nu se arată deocamdată receptive la acest subiect. India, de cealaltă parte, pare a fi tot mai puțin dispusă a tolera astfel de acțiuni. În aceste condiții, riscul de escaladare a conflictului este ridicat.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
| 3 octombrie 2016|Categories: Asia de Sud, Geopolitică, Securitate|Tags: , , , , , |0 Comentarii
Cristopher-Teodor Uglea este fost intern RISAP și bursier al programului Schwarzman Scholars, la Universitatea Tsinghua, din China. Domeniile sale de interes sunt politica externă a Chinei și relația cu vecinii săi din Asia, raporturile dintre China și țările din Europa Centrală și de Est.

Comenteaza