Peninsula Coreeană a fost martora multor tensiuni de-a lungul timpului, iar anul 2015 nu a fost scutit de confruntări între Coreea de Sud și Coreea de Nord.
Între 57 î.Hr. și 668, Peninsula Coreeană era împărțită între cele trei mari regate coreene: Goguryeo, Silla și Baekje, care, după ce au fost unificate sub regatul Silla, au ajuns să poarte în 945 numele de Goryeo. Făcând un salt în timp, anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial aveau să aducă o nouă scindare a Peninsulei, de această dată sub forma unui clivaj de putere între URSS și SUA – marile puteri combatante ale Războiului Rece.
Retragerea Japoniei din Peninsula Coreeană la finalul celui de-al Doilea Război Mondial a cauzat un vid de putere ce a dus la împărțirea regiunii în două sfere de influență delimitate de paralela de 38 de grade, iar toate acestea au dus la declanșarea Războiului Coreean care avea să separe Nordul de Sud și să creeze zona demilitarizată (Demilitarized Zone – DMZ). După aceste evenimente, Peninsula Coreeană nu mai avea să fie aceeași.
Coreea de Sud, întruchiparea lumii moderne și cosmopolite, versus Coreea de Nord, o relicvă a ceea ce a fost URSS-ul și ceea ce este comunismul, par a fi sufletele tari care se ciocnesc, literalmente, de-a lungul zonei demilitarizate.
După semnarea Armistițiului Coreean în 1953 (care a pus capăt Războiului Coreean, dar nu a implicat și semnarea unui tratat de pace), numeroase conflicte aveau să izbucnească între cele două state coreene, majoritatea de-a lungul granițelor terestre, maritime și chiar aeriene ale celor două state. De la deturnarea unui avion sud-coreean către Phenian, la atacarea unor avioane militare americane, la uciderea a sute de militari în conflicte izbucnite de-a lungul zonei demilitarizate, la tentativa de asasinat a președintelui sud-coreean Park Chung-hee de către un nord-coreean, la dezertări ale soldaților nord-coreeni în Sud, până la construirea de tunele de infiltrare către Coreea de Sud și, mai recent, incidente cauzate de mine nord-coreene amplasate de-a lungul DMZ, toate au un singur punct de plecare: Coreea de Nord.
Deși ambele popoare se văd urmașii lui Dangun, care a coborât din muntele Paektu, istoria recentă nu face altceva decât să prezinte învrăjbirea dintre cele două state și tensiunile care apar în Peninsula Coreeană. În vara lui 2015, doi soldați sud-coreeni au fost răniți după ce au călcat pe niște mine, care proveneau din Coreea de Nord, în timp ce patrulau de-a lungul zonei demilitarizate. Acest incident a generat o intensificare a tensiunilor în regiune, iar refuzul Nordului de a recunoaște implicarea în incident și de a-și cere scuze a determinat Coreea de Sud să repornească difuzoarele de propagandă anti-nord-coreeană (amplasate de-a lungul graniței cu Coreea de Nord) și să se pregătească de răzoi. Difuzoarele fuseseră oprite în 2004, când cele două state au ajuns la un acord. După ce regimul lui Kim Jong-un a impus un termen limită pentru oprirea difuzoarelor, amenințând cu reînceperea războiului, au fost organizate o serie de întâlniri la nivel înalt între oficialii ambelor state, lucru care avea să se finalizeze cu oprirea difuzării propagandei anti-nord-coreene și cu organizarea unei alte runde de întâlniri între familiile coreene despărțite de paralela de 38 de grade.
Deși conflictul de la granița coreeană căpăta în viziunea unora valențele unui nou război coreean, evenimentul pare nesemnificativ, având în vedere conflictele anterioare în care un incident asemănător a cauzat moartea a 397 de nord-coreeni, 299 de sud-coreeni și 43 de americani și care nu a devenit pretextul izbucnirii unui război, deși a rămas în istorie drept Conflictul Coreean din Zona Demilitarizată.
Dacă incidentul din 2015 a creat panică mai mult în rândul analiștilor, comentariile făcute de liderul nord-coreean Kim Jong-un cu privire la deținerea unei bombe nucleare cu hidrogen (pe bază de fuziune nucleară), par a fi impresionat mai mult. Cu toate acestea, specialiștii pun la îndoială veridicitatea unei astfel de informații, având în vedere că modul de realizare a unei astfel de bombe necesită o tehnologie mai avansată.
Și pentru a reveni la nota istorică a primelor rânduri, Goryeo nu a fost menționat doar pentru a prezenta proveniența numelui de Coreea, ci și pentru a prezenta unitatea Peninsulei Coreene, o unitate care va fi un ideal pentru cel puțin câteva zeci de ani de acum înainte – atât timp cât nu va exista o schimbare de lider în statul nord-coreean, nu va exista nici o schimbare de optică cu privire la unificare. Kim Jong-un, deși privit inițial ca o marionetă în mâinile generalilor tatălui său, a reușit să-și consolideze puterea și să devină unul dintre cei mai marcanți dictatori ai lumi. Acest fapt nu face decât să îngreuneze posibilele discuții ale Sudului cu Nordul și să continue numărul incidentelor de-a lungul zonei demilitarizate, fără a genera, totuși, un conflict de mari proporții în zonă. Chiar dacă, la nivel declarativ, tensiunile din Peninsula Coreeană par a degenera mai tot timpul într-un conflict armat, presiunile unor state ca China, marele protector al Coreei de Nord, și SUA, protectorul Coreei de Sud, par a menține pacea în regiune și a îndemna la rezolvarea problemelor prin dialog și nu folosind armele. China nu este foarte încântată de năzbâtiile statului nord-coreean, care pot crea instabilitate în regiunea Asia-Pacific, lucru total nefavorabil economiei chineze, care are și așa dificultăți în a se menține în parametrii optimi de dezvoltare.
Prin urmare, Peninsula Coreeană, chiar dacă rămâne un loc al tensiunilor, nu va fi focarul unui noul război, având în vedere că instabilitatea din regiune, apărută pe fondul unui conflict armat, ar destabiliza toate statele din Asia-Pacific care cunosc în ultima vreme o creștere economică importantă.
Comenteaza