Summitul G20: Rezultatele negocierilor de la Osaka

Ruxandra-Ioana Florea | 21 iulie 2019
Liderii țărilor G20, alături de ... +
Liderii țărilor G20, alături de partenerii lor, în fața Castelului din Osaka, Japonia -

Anul acesta, Summitul G20 a avut loc pe 27 și 28 iunie în Osaka, Japonia. Acest forum a adus împreună liderii a 19 țări, reprezentând cele mai dezvoltate economii din lume, dar și cele care sunt în plină ascensiune. De asemenea, la summit au fost invitați și liderii a opt țări, printre care Olanda, Spania, Vietnam și Egipt. Membrii statelor Uniunii Europene au fost reprezentați de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene și Donald Tusk, președintele Consiliului European. Țările prezente la G20 alcătuiesc împreună aproximativ două treimi din populația globală și peste 80% din producția economică globală.

G20 este un forum dedicat cooperării economice internaționale, aceasta reprezentând forma de răspuns a comunității internaționale după criza financiară globală. Cele opt teme principale de anul acesta au fost: economia globală, comerț și investiție, inovație, mediul înconjurător și energie, ocuparea forței de muncă, îmbunătățirea statutului femeilor, dezvoltare și sănătate. Pe aceste teme s-au purtat atât discuții bilaterale, cât și discuții colective între liderii globali. Summitul s-a încheiat cu Declarația Liderilor G20 Osaka.

Prim-ministrul Abe a avut rolul important de a conduce interacțiunile dintre lideri, într-un context global tensionat. Cele două tensiuni majore sunt constituite de războiul comercial dintre China și SUA și dintre Uniunea Europeană și SUA. Bătălia comercială dintre SUA și China s-a intensificat recent, odată cu amenințarea de către SUA a impunerii unor tarife de 25% asupra unor importuri chineze în valoare de aproximativ 325 de miliarde de dolari. Odată intrate în vigoare noile tarife de 25% impuse recent de SUA unor mărfuri chineze în valoare de 200 de miliarde de dolari, acestea au afectat China, SUA fiind principalul ei partener comercial. Efectele principale se văd în importurile totale ale Chinei care s-au diminuat în ultimele luni, arătând semne de slăbiciune ale economiei sale. În afară de amenințarea unor noi tarife, președintele american Donald Trump a impus sancțiuni dure asupra firmei chineze Huawei, care a fost acuzată de spionaj și furt intelectual de SUA.

Spre surprinderea tuturor, summitul G20 nu a dus la agravarea tensiunilor, ci la negocieri între președintele Donald Trump și omologul său, președintele chinez Xi Jinping. La încheierea summitului, Trump a anunțat amânarea impunerii tarifelor asupra importurilor de 300 de miliarde de dolari din China. „Vom lucra cu China de unde am rămas, că să vedem dacă putem ajunge la o înțelegere”, a declarat Trump într-o conferință de presă. Cu privire la restricțiile asupra companiei Huawei, Trump a ridicat sancțiunile declarând: „sunt de acord să permit companiilor noastre” să vândă în continuare echipamente firmei Huawei. Acesta este un pasaj direct din Declarația Liderilor G20 Osaka legat de comerț și ameliorarea tensiunilor „Ne străduim să realizăm un mediu de comerț și investiții care să fie liber, drept, nediscriminatoriu, transparent, previzibil și stabil, și să ne menținem piețele libere. Comerțul internațional și investiția sunt mecanisme importante de creștere, productivitate, inovație, creare de locuri de muncă și dezvoltare”.

Cu privire la reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), membrii G20 au fost unanim de acord să implementeze schimbări: „Ne reafirmăm suportul pentru reformele necesare ale OMC și îmbunătățirea funcțiilor acestei organizații. Vom lucra în mod constructiv cu ceilalți membri OMC, până la cea de a 12-a Conferință Ministerială”. Reforma OMC se află de mult pe agenda guvernului japonez, ceea ce a reprezentat un succes pentru Tokyo în cadrul G20.

Dacă negocierile dintre SUA și China și reforma OMC vor duce probabil la ameliorarea mediului economic global, summitul însă nu a fost la fel de roditor cu privire la problema schimbărilor climatice. 19 din cei 20 de lideri aflați la conferința și-au afirmat angajamentul cu privire la acordul de la Paris, dar nu și SUA. Statele membre ale G20 în frunte cu UE își mențin poziția fermă cu privire la respectarea Acordului de la Paris, însă SUA încearcă să slăbească importanța Acordului de la Paris. Conform celor doi reprezentanți ai UE la summit: „Trebuie să lăsăm o planetă mai sănătoasă pentru generațiile care urmează. Acasă, Uniunea Europeană își propune obiective ambițioase de reducerea a emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2030. Aceste ținte sunt precise atât din punct de vedere științific, dar și indispensabile din punct de vedere politic. În Osaka, ne reafirmăm angajamentul pentru implementarea totală și eficientă a Acordului de la Paris.”

Emmanuel Macron, președintele Franței, este considerat arhitectul înțelegerii cu privire la schimbările climatice și anunțase că nu va semna declarația finală dacă Acordul de la Paris nu va fi menționat în document. Japonia a avut rolul de facilitator, în carul negocierilor dintre președintele SUA și ceilalți lideri, iar acesta a fost compromisul la care s-a ajuns în declarație: „Semnatarii Acordului de la Paris sunt cei care au confirmat la Buenos Aires ireversibilitatea acestuia și sunt determinați să îl implementeze, ei reafirmă angajamentul la implementarea completă a acordului, acesta simbolizând responsabilitățile comune, dar diferențiate și capacitățile corespunzătoare fiecăruia, în funcție de circumstanțele naționale diferite.[…] Statele Unite ale Americii își reiterează decizia de a se retrage din Acordul de la Paris deoarece îi dezavantajează pe muncitorii și plătitorii de taxe din America. SUA își reiterează angajamentul puternic de a promova dezvoltarea economică, securitatea și accesul la energie și protecția mediului”.

În declarație, nu a fost prezent angajamentul față de sistemul comercial multilateral al liderilor G20 sau vreun paragraf care să denunțe protecționismul. La Summitul G20 de anul trecut, din Buenos Aires, a fost pentru prima dată când nu a mai fost inclusă în declarație clauză privind denunțarea protecționismului, din cauza cererii SUA, aceasta impunând tarife împotriva unor membri G20. Anul acesta, SUA își asumă că motivul pentru care protecționismul nu este menționat în declarație este același. Așadar, în declarație, liderii G20 nu au criticat protecționismul lui Trump, dar s-au angajat la realizarea unui „comerț liber, drept, fără discriminări”.

Deși Summitul G20 a avut rezultate modeste în probleme precum schimbările climatice sau rezolvarea problemelor economice și financiare complexe, acesta reprezintă totuși un pas înainte spre aducerea împreună a celor mai importanți liderilor internaționali pentru ameliorarea problemele globale.

Despre autor:

Ruxandra-Ioana Florea este colaborator RISAP și student masterand în Relații Internaționale în cadrul Universității Waseda din Tokyo, Japonia. Domeniile sale de interes sunt legate de geopolitica și geoeconomia regiunii Asia-Pacific, dreptul internațional, conflictele din Asia de Est și Abenomics.

Comenteaza