Summitul China-UE: noi perspective ale cooperării sino-europene

Cristina Dincă | 19 iulie 2018
Donald Tusk, Li Keqiang și ... +
Donald Tusk, Li Keqiang și Jean-Claude Juncker cu ocazia Summitului China-UE de la Beijing, pe 17 iulie -

În data de 16 iulie 2018 a avut loc la Beijing cel de-al XX-lea summit dintre Uniunea Europeană și China. Evenimentul are loc anual și constituie un dialog la nivel înalt care are potențialul de a oferi orientări strategice relațiilor politice și comerciale dintre UE și China.

Printre cei 30 de oficiali ai delegației europene s-au numărat: președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, vice-președintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmstrom și comisarul pentru Transport, Violeta Bulc. Evenimentul a fost găzduit de către premierul chinez Li Keqiang. Donald Tusk și Jean-Claude Juncker s-au întâlnit în a doua parte a zilei și cu președintele chinez Xi Jinping.

Discuțiile au urmărit în mod special relația bilaterală dintre China și UE în domeniile economic și politic. Problemele regionale și cele globale s-au aflat și ele pe agenda summitului și au constituit un punct central în cadrul întâlnirilor dintre liderii celor doi actori.

Întâlnirea s-a desfășurat pe fondul unui climat internațional tensionat, marcat de noile politici comerciale ale administrației Trump, și a reprezentat o oportunitate prin care cele două părți și-au reiterat angajamentul de a promova și susține comerțul internațional liber împotriva unilateralismului și a protecționismului.

Începând cu 6 iulie 2018, SUA a suplimentat cu 25% tarifarea unor categorii de produse și mărfuri chineze importate, a căror valoare se ridică la 34 de miliarde de dolari. O a doua rundă de tarife urmează să intre în vigoare în luna septembrie și vizează o gamă largă de bunuri exportate de statul chinez care însumează aproximativ 200 de miliarde de dolari. La rândul său, Uniunea Europeană a fost ținta protecționismului american din domeniul comerțului. SUA a impus tarife de 25%, respectiv de 10% pe importurile de oțel și aluminiu. Retorsiunile din partea Uniunii Europene nu au întârziat să apară și au constat în impunerea propriilor tarife pentru bunuri importate din Statele Unite în valoare de 2,8 miliarde de euro.

Având în vedere acest context, era firesc ca principalele subiecte în jurul cărora au gravitat discuțiile summitului să fie comerțul internațional și tarifele impuse de Statele Unite.  Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat importanța multilateralismului într-o eră a interdependenței și necesitatea respectării regulilor și angajamentelor internaționale adoptate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Atât UE cât și China și-au reiterat sprijinul față de sistemul comercial bazat pe reguli, transparență și nediscriminare, care respectă normele OMC.

O serie de progrese s-au înregistrat și în ceea ce privește Acordul bilateral de investiții care reprezintă un proiect cheie pentru mediul de afaceri și pentru investitorii europeni și chinezi. De asemenea, a avut loc un schimb de propuneri privind accesul pe piețele europeană și chineză și a fost semnat un Memorandum de înțelegere, al cărui scop este acela de a promova investițiile în dezvoltarea unei sinergii între inițiativa Belt and Road a Chinei și abordarea UE privind conectarea continentului asiatic cu cel european.

Problemele de securitate globală și cele de politică externă au făcut și ele parte din agenta summitului. Dintre acestea, cele mai importante s-au referit la: Acordul nuclear cu Iran, denuclearizarea peninsulei Coreea, războiul civil din Siria, situația din Afganistan și anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Li Keqiang și Donald Tusk
Premierul chinez Li Keqiang și ... +
Premierul chinez Li Keqiang și președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Summitul China-UE din 2017 -

Schimbările climatice constituie un alt domeniu în care China și UE cooperează și care s-a regăsit pe ordinea de zi a întâlnirii. Ambele părți au convenit să își intensifice cooperarea în demersul lor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și să pună în aplicare Acordul de la Paris din 2015. Totodată, a fost semnat și un Memorandum privind consolidarea eforturilor sino-europene menite să contribuie la reducerea emisiilor de carbon provenite din activitățile economice.

Summitul de anul acesta se înscrie într-o îndelungată tradiție de cooperare sino-europeană, ale cărei origini datează încă din perioada Războiului Rece. Primele relații dintre China și comunitatea europeană au fost stabilite în anul 1975, cu scopul de a promova cooperarea în domenii precum pacea, prosperitatea, dezvoltarea sustenabilă și schimburi interculturale. UE este cel mai mare partener economic al Chinei, în timp ce China este al doilea cel mai mare partener economic al blocului comunitar, după Statele Unite ale Americii. În 2016, exporturile europene de servicii către China au însumat 38 de miliarde de euro, în timp ce valoarea exporturilor chineze s-a ridicat la 30 de miliarde de euro. Amploarea relațiilor economice dintre cei doi actori este subliniată și de volumul comercial de bunuri și mărfuri a cărui valoare se ridică la 1,5 miliarde de euro pe zi.

În anul 2003, China și UE au încheiat un Parteneriat Strategic, care este pus în practică prin intermediul Agendei Strategice de Cooperare  UE-China 2020, semnată în 2013 de ambele părți. Scopul acestui parteneriat este de a continua intensificarea cooperării bilaterale în domenii precum dezvoltarea sustenabilă, securitatea și comerțul. Acordul de investiții dintre China și UE face parte din Agenda Strategică și are în vedere protecția mutuală a investițiilor și accesul pe ambele piețe. Acesta va asigura liberalizarea progresivă a investițiilor și eliminarea restricțiilor pentru investitorii chinezi și cei europeni. În viitor, se are în vedere înlocuirea tratatelor bilaterale dintre China și statele membre UE cu un singur acord global care să se aplice în mod unitar la nivelul blocului comunitar.

Deși summitul a continuat șirul relațiilor îndelungate de cooperare dintre China și UE, reafirmând angajamentul celor doi actori de a promova multilateralismul în comerțul internațional și respectarea regulilor OMC, UE nu pare dispusă să formeze un front comun cu China împotriva politicilor comerciale adoptate de actuala administrație de la Washington. Conform opiniilor unor diplomați europeni, tarifele impuse de SUA nu au reușit să catalizeze o poziție comună sino-europeană, în ciuda entuziasmului manifestat de partea chineză, deoarece comunitatea europeană împărtășește preocuparea Washingtonului cu privire la unele politici expansioniste ale Chinei în domeniul comerțului.

| 19 iulie 2018|Categories: China, Economie, Europa-Asia, Geopolitică|Tags: , , |0 Comentarii

Despre autor:

Cristina Dincă este trainee RISAP. Principalele sale domenii de interes sunt politica externă și de securitate a Chinei, în special relațiile acesteia cu statele din Orientul Mijlociu, relația China-SUA și evoluțiile economiilor emergente din regiunea Asia-Pacific.

Comenteaza