Summitul ASEAN: o nouă etapă în disputa din Marea Chinei de Sud

Cristopher-Teodor Uglea | 29 iulie 2016
Summit ASEAN, 21-26 iulie 2016, ... +
Summit ASEAN, 21-26 iulie 2016, Vientiane, Laos -

Filipine nu reușește să fructifice deocamdată succesul diplomatic din urma deciziei tribunalului internațional de la Haga, China își îmbunătățește poziția de negociere, Statele Unite încearcă să mențină un echilibru între interesele și obligațiile sale.

În perioada 21-26 iulie au avut loc în cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) o serie de întâlniri în capitala Vientiane a micului stat Laos, stat care deține președinția ASEAN de anul acesta. ASEAN este o organizație internațională care reunește în prezent 10 membri și promovează cooperarea economică între statele din Asia de Sud-Est.

Aceste întâlniri regionale și internaționale sunt importante deoarece servesc drept  platformă prin care statele își exprimă poziții și opinii referitoare la contextul politic, diplomatic, economic, militar etc. din întreaga regiune Asia-Pacific. China, SUA, Japonia, Rusia, alături de statele din Asia de Sud-Est și de alte state au făcut declarații importante în cadrul sau pe marginea acestor întâlniri.

ASEAN a fost fondată în 1967, având inițial 5 membri și militând pentru cooperarea și dezvoltarea statelor din regiune pentru a îmbunătăți statutul lor internațional și puterea de negociere în raport cu marile puteri (mai ales în timpul Războiului Rece). Recenta ascensiune a Chinei ridică problema reacției pe care o vor avea statele din Asia de Sud-Est față de impresionanta creștere a colosului condus de la Beijing. Până acum, în afară de unele probleme economice, statele din ASEAN au avut dificultăți în a susține o poziție comună pe plan internațional (decizia în cadrul organizației se ia prin unanimitate, de aceea orice stat o poate bloca). Cambodgia și Laos, două dintre cele mai mici și mai sărace state din regiune, sunt cu precădere vulnerabile la presiuni din partea Chinei, din cauza legăturilor comerciale, a împrumuturilor sau a ajutorului financiar primit de la statul chinez. Președinția laoțiană a ASEAN de anul acesta este privită cu scepticism de către unii analiști; un stat mic și slab dezvoltat, condus de un unic partid autoritar și fără experiență în organizarea de conferințe internaționale ar putea complica și mai mult o situație regională deja extrem de complexă.  Dintre întâlnirile din ultimele zile, cele mai importante au fost reuniunile ministeriale ASEAN, ASEAN-China și EAS (East-Asia Summit) și Forumul Regional ASEAN. Acestea s-au desfășurat pe fondul deciziei unui tribunal internațional în procesul Filipine v. China, de pe 12 iulie, care a respins cea mai mare parte a revendicărilor Chinei în Marea Chinei de Sud. Beijingul a refuzat să participe la proces și a criticat dur această decizie pe care a anunțat că nu o va recunoaște. Filipine, aliat american și statul care a inițiat procesul cu China, este principalul beneficiar al verdictului tribunalului de la Haga.

Interesul major al analiștilor și experților privea poziția pe care o va avea ASEAN față de Marea Chinei de Sud și, mai precis, față de decizia tribunalului internațional. În cadrul întâlnirii miniștrilor de externe ASEAN, Filipine și Vietnam au încercat să introducă în comunicatul final o secțiune care să facă referire la verdictul tribunalului internațional și la obligativitatea respectării sale, ceea ce ar fi însemnat, în fond, o poziție anti-China a ASEAN. Cambodgia a blocat însă această referință, riscându-se chiar să se ajungă la imposibilitatea emiterii unui comunicat comun, ceea ce ar fi fost un dezastru pentru poziția diplomatică a ASEAN în lume. În final, luni s-a ajuns totuși la un consens pentru un text comun diluat, în care nu este menționată decizia instanței de a nu recunoaște revendicările Chinei. În acest sens, s-a manifestat din nou lipsa de unitate din cadrul ASEAN, forma comunicatului fiind, de fapt, o victorie pentru Beijing, care evită un front comun al statelor din Asia de Sud-Est.

Imediat, China a mulțumit public Cambodgiei pentru „poziția corectă”. Ministrul de externe al Filipine a afirmat că aceasta nu este o victorie pentru Beijing, așa cum se vehiculează, ci o victorie pentru ASEAN, pentru că au reușit să ajungă la o declarație comună. Afirmația sa însă este mai degrabă o încercare de a salva aparențele, întrucât, într-adevăr, Manila și-ar fi dorit o referire clară la respingerea pretențiilor Chinei în Marea Chinei de Sud. Luni, 25 iulie, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ASEAN-China, s-a adoptat un comunicat care reafirmă dorința părților de a promova stabilitatea regională, libertatea navigației potrivit dreptului internațional și rezolvarea pașnică a conflictelor în zonă. S-a făcut, de asemenea, referire la Declarația privind conduita părților în Marea Chinei de Sud (DOC), un document adoptat în 2002 care servește drept mecanism pentru rezolvarea pașnică a disputelor într-un cadru multilateral.

În aceste condiții, atât Filipine cât și aliații lor de la Washington au părut a pierde teren pe plan diplomatic. John Kerry, secretarul de stat american, aflat în vizită oficială în Laos, a afirmat că susține reluarea discuțiilor bilaterale între Filipine și China, afirmație confirmată de ministrul de externe filipinez care arată că țara sa preferă ca alții să nu se implice în disputa dintre Manila și Beijing. Negocieri bilaterale între Filipine și China avantajează, evident, pe cea din urmă. Dintr-un punct de vedere obiectiv, pentru Filipine ar fi fost mult mai avantajos un front comun al ASEAN în fața Chinei sau o susținere mai fermă a Washingtonului. Statele Unite însă a avut o poziție echilibrată în acest context. Pe de o parte, nu a confruntat direct China și a fost rezervată în sprijinul său pentru statele mici din Asia de Sud-Est (deja China acuză SUA că se implică în probleme regionale care nu o privesc). Pe de alta, secretarul de stat american și miniștrii de externe japonez și australian s-au întâlnit la Vientiane la marginea întâlnirilor oficiale cu ASEAN, pentru a emite un comunicat în care cereau Chinei să nu mai construiască infrastructură militară în Marea Chinei de Sud și să respecte decizia tribunalului de la Haga. În mod evident, acest front comun i-a deranjat pe liderii chinezi, care au reacționat vehement, mai ales împotriva Japoniei, căreia i s-a spus că nu are niciun drept să se implice în disputele din Marea Chinei de Sud, mai ales având în vedere trecutul ei „rușinos” (o referire la acțiunile Imperiului Japonez din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în regiune). Tot în afara întâlnirilor cu miniștrii ASEAN, secretarul de stat american și omologul său rus Sergey Lavrov au discutat despre o posibilă cooperare a țărilor lor în Siria. Miercuri, John Kerry s-a aflat în vizită oficială și în Filipine, pentru întărirea relațiilor între Washington și Manila.

În concluzie, reuniunile la nivel ministerial din ultimele zile au conturat o serie de poziții oficiale ale statelor cu interese în regiunea Asia-Pacific. China și-a îmbunătățit vizibil poziția de negociere, folosindu-se în continuare de strategia ei de divide et impera pentru a bloca un front comun al ASEAN și pentru a deschide calea spre reluarea negocierilor bilaterale cu Filipine. Washingtonul este obligat să balanseze între interesul de a nu antagoniza China, între obligațiile față de aliații săi regionali, dar și interesele în alte zone ale Globului (Orientul Mijlociu). Statele ASEAN au căutat o acomodare cu Beijingul, iar pe măsură ce puterea chineză sporește, este posibil ca această tendință să se accentueze.

Cristopher-Teodor Uglea este fost intern RISAP și bursier al programului Schwarzman Scholars, la Universitatea Tsinghua, din China. Domeniile sale de interes sunt politica externă a Chinei și relația cu vecinii săi din Asia, raporturile dintre China și țările din Europa Centrală și de Est.

Comenteaza