Summitul 16+1, ediția Sofia

Sorina Cocei | 28 iulie 2018
Poză de grup cu liderii ... +
Poză de grup cu liderii statelor 16+1, la Sofia, în iulie 2018 -

Pe 6 și 7 iulie a venit rândul Bulgariei să găzduiască, la Sofia, cel de-al VII-lea Summit din cadrul mecanismului de cooperare China-Europa Centrală și de Est (“16+1”), după Polonia, România, Serbia, China, Letonia și Ungaria. Summitul 16+1 este organizat în fiecare an și reunește șefii de guvern ai statelor participante la acest format regional de cooperare.

Formatul 16+1 a fost creat la inițiativa Chinei de a intensifica și dezvolta cooperarea cu statele central și est-europene, dintre care 11 sunt membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă 5  state din Balcanii de Vest, state ce nu sunt membre UE, ci actuale candidate. Cele 16 state sunt: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia. Formula 16+1 a fost lansată cu ocazia primei întâlniri la nivel de șefi de guvern de la Varșovia din 2012, concretizându-se astfel ideea de cooperare anunțată de premierul chinez Wen Jiabao în cadrul unui forum economic organizat la Budapesta în anul 2011.

Obiectivul principal trecut în agenda summitului de la Sofia a avut două componente esențiale: evaluarea stadiului de progres și dezvoltare a relațiilor China-Europa Centrală și de Est (ECE) și stabilirea liniilor directoare ale cooperării în viitor. La acestea se adaugă reînnoirea angajamentelor față de principiile care guvernează funcționarea armonioasă a formatului 16+1. Alți participanți precum Austria, Belarus, Uniunea Europeană, Grecia, Elveția și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au avut statut de observatori.

Summitul 16+1
Participanții și observatorii europeni la ... +
Participanții și observatorii europeni la Summitul 16+1 de la Sofia -

Premierul chinez Li Keqiang a subliniat că formatul 16+1 se integrează în relațiile China-UE și relațiile China-ECE reprezintă un model de multilateralism deschis. De asemenea, Li a acordat importanță caracterului deschis pe care trebuie să și-l atribuie cooperarea în cadrul inițiativei 16+1 și extinderii sale pentru a include și alte țări membre UE și instituții financiare precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În agenda summitului au fost trecute puncte esențiale precum consolidarea cooperării în formatul 16+1, aprofundarea cooperării pragmatice în investiții și comerț și desemnarea Croației drept gazdă a summitului din 2019. În ceea ce privește eforturile de consolidare a cooperării, conform documentului de la finalul summitului, statele trebuie să sprijine dezvoltarea Secretariatului pentru Cooperare China-ECE. Toate aceste aspecte sunt cuprinse în Ghidul de la Sofia, document negociat de cele 17 state.

Scopul inițiativei 16+1 este reprezentat de intensificarea relațiilor de cooperare ale Chinei cu ECE. În fond, această parte a Europei deține un potențial strategic important pentru Inițiativa chineză Belt and Road, cunoscută și ca inițiativa “New Silk Road”. Mai mult decât atât, regiunea reprezintă o localizare favorabilă investițiilor chineze pe piața comunitară, iar construirea unei imagini pozitive pentru China este una dintre motivațiile suplimentare care au determinat Beijingul să pună bazele formatului 16+1.

După primul summit din 2012 a debutat instituționalizarea treptată a formatului prin crearea în 2014 a Secretariatului Permanent la Ministerul chinez al Afacerilor Externe și a Secretariatului pentru Promovarea Investițiilor, la Varșovia. Platforma de cooperare acoperă domeniile investițiilor, transporturilor, finanțelor, științei, educației și culturii.

Cooperarea prevede, printre altele, și un fond de investiții, concentrat pe sprijinirea infrastructurii, telecomunicațiilor și energiei în cele 16 state europene care activează în interiorul platformei. Fondul este pliat pe diverse modele de investiții precum investițiile în capitaluri proprii, finanțare de tip mezanin, ce combină împrumutul cu finanțarea prin acțiuni, și  instrumente hibride, iar o investiție trebuie să se situeze între 10 și 70 milioane de dolari.

Pentru Bulgaria, summitul are o semnificație specială, fiind primul eveniment major al cărui amfitrion este capitala bulgară după încheierea pe 30 iunie a mandatului de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Atenția acordată evenimentului reiese atât din discuțiile anterioare purtate la Ministerul Afacerilor Externe, cât și din declarațiile și implicarea prim-ministrului Boyko Borissov, care a remarcat potențialul imens de dezvoltare al Balcanilor de Vest corelat cu investițiile chineze.

În cadrul summitului, România, reprezentată de prim-ministrul Viorica Dăncilă, și-a reiterat poziția de participant activ la valorificarea oportunităților care decurg din cooperarea în formatul 16+1 și a fost remarcată evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale. De asemenea, au fost manifestate  deschiderea și interesul din partea României de a continua proiectele de investiții aflate în stadiul de negocieri pentru construirea a două reactoare la Cernavodă și a unui nou grup energetic la Rovinari cu implicarea a două companii chineze, și anume China General Nuclear Power Corporation și China Huadian Engineering. Evaluarea pozitivă a relațiilor bilaterale româno-chineze la Summitul de la Sofia marchează apropierea aniversării a 70 de ani de relații diplomatice, în 2019.

La summit s-a decis ca România să înființeze un centru de coordonare 16+1 pentru orașe inteligente și să organizeze, în 2019, o conferință dedicată promovării implicării femeilor în antreprenoriat.

Dincolo de entuziasmul manifestat de statele din cadrul platformei 16+1, reacțiile venite de la Bruxelles și din celelalte capitale occidentale prezintă o doză de suspiciune și incertitudine. Capitalele vestice se tem că implicarea Chinei în Europa Centrală și de Est este un efort de a divide Uniunea Europeană. Analiștii chinezi au anticipat o critică puternică din partea țărilor vestice și au conștientizat că acest format conduce la acuzații la adresa Beijingului că ar încerca să provoace disensiuni în interiorul uniunii și chiar să creeze un grup de lobby pro-chinez, cu prețul deteriorării relațiilor bilaterale UE-China. În același ton, este exprimată îngrijorarea de către partea chineză în privința inițiativelor care ar putea fi blocate de statele membre care privesc cu ochi suspicioși implicarea Chinei în Europa. Germania, prin declarațiile Angelei Merkel, s-a arătat sceptică în privința investițiilor chineze, susținând că acestea nu trebuie corelate cu chestiuni politice, având în vedere că planează suspiciuni asupra Beijingului că urmărește extinderea influenței sale în Europa. Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat liderului de la Berlin în declarații, dar mai puțin ferm, când a subliniat, în timpul vizitei sale din China din ianuarie, că unele țări sunt mai deschise investițiilor chineze în detrimentul unui interes european. În fond, temerile liderilor europeni se restrâng asupra statelor balcanice, care acceptând investițiile chineze, sunt susceptibile să apere interesele Beijingului în UE, un exemplu elocvent fiind Grecia, care a vândut portul Pireu unei companii chineze, în contextul planurilor europene de asistență financiară. De asemenea, Ungaria și Polonia sunt entuziaste să sprijine China, plasându-se chiar în opoziție cu UE, așa cum a fost cazul Ungariei care s-a opus inițial poziției comune a UE  în ceea ce privește decizia unui tribunal internațional, adoptată în defavoarea Chinei în diferendul cu Filipine din Marea Chinei de Sud.

China încercă să reducă scepticismul afișat de UE față de politica sa de investiții în formatul 16+1 prin dimensiunea publică și a transparenței pe care o dă acestor summituri anuale. În același timp, dialogul la nivel înalt, pe de o parte, și deschiderea și implicarea Beijingului, pe de altă parte, în cadrul platformei de cooperare contribuie cu resurse importante la creșterea capitalului său politic și de imagine. Dacă la începutul anului apăruseră informații că formatul 16+1 ar putea intra într-un con de umbră, se pare că acesta merge înainte, urmând ca summitul de anul viitor să se desfășoare în Croația.

| 28 iulie 2018|Categories: China, Europa-Asia, Geopolitică|Tags: , , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Sorina Cocei este fost trainee RISAP. Domeniile sale de cercetare sunt diplomația publică a Japoniei și diplomația culturală chineză cu particularitățile și rezultatele pe care le comportă în Europa.

Comenteaza