SUA și China în război comercial

Mădălina Merlușcă (Alecsa) | 23 iulie 2018
Președintele american Donald Trump la ... +
Președintele american Donald Trump la Casa Albă -

Discuția despre un așa-numit război comercial a primit o atenție deosebită anul aceasta, fiind alimentată de președintele Statelor Unite, Donald Trump, încă din campania electorală din 2016, prin promovarea agendei comerciale ,,America prima” (America First), menită să reducă deficitul comercial al SUA și să protejeze producătorii locali de concurența externă. Mai mult decât atât, retragerea SUA din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) în anul 2017, tratat ce a fost promovat chiar de Washington, sub președinția lui Barack Obama, a fost apreciată pe plan internațional drept un semnal puternic în fața tendințelor protecționiste ale SUA.

Înainte de toate, este importantă definirea ideii de ,,război comercial”. Conform Enciclopediei Britannica, războiul comercial reprezintă „situația în care țările în mod repetat ripostează una împotriva celeilalte prin creșterea tarifelor asupra produselor celeilalte”.

Tensiunile în comerțul SUA-China au escaladat din august 2017, când Donald Trump a inițiat o anchetă asupra presupuselor practici comerciale incorecte ale Chinei, acuzată de concurență neloială și încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. După șapte luni de investigații, președintele american a anunțat, în martie, tarife punitive asupra unor bunuri importate din China în valoare de până la 60 de miliarde de dolari.

Debutul măsurilor adoptate de SUA a avut loc în ianuarie 2018, cu impact asupra mai multor parteneri comerciali ai SUA, prin impunerea tarifelor progresive pentru mașini de spălat (o taxă de 20% pentru primele 1,2 milioane de mașini de spălat importate în primul an și de 50% la mașinile importate peste acest număr; taxele vor scădea la 16% și, respectiv, 40%, în al treilea an) și panouri solare importate (o taxă de 30% va fi impusă în cazul panourilor solare importate în primul an, taxa urmând să scadă la 15% până în al patrulea an; vor fi permise anual importurile fără taxe suplimentare pentru panouri solare neasamblate de 2,5 gigawați).

Pe data de 24 februarie a acestui an, Departamentul de Comerț al SUA a recomandat suplimentarea cu 25% a tarifului pentru oțel importat și cu 10% pentru aluminiul importat în SUA și măsura a intrat în vigoare în luna martie. Această decizie a fost văzută ca o politică împotriva Chinei, aceasta fiind principalul producător de oțel din lume. Replica nu a întârziat să apară și, în aprilie 2018, China a impus tarife asupra a 128 de bunuri americane, în valoare de 3 miliarde de dolari, precum: carne de porc congelată, resturi de aluminiu (tarif suplimentat cu 25%), fructe proaspete și uscate, nuci, fistic, ginseng, whisky, vin (tarif crescut cu 15%), etc.

Mai mult decât atât, în următoarea perioadă, climatul comercial dintre cele două puteri a devenit mai tensionat, întrucât pe data de 3 aprilie 2018, guvernul american a propus introducerea unor tarife adiționale asupra unor bunuri importate din China (de exemplu: televizoare, echipamente medicale, componente ale aeronavelor și baterii), în valoare de 50 de miliarde de dolari.

În acest context, China a formulat două plângeri la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) împotriva SUA, prin care solicită consultări cu SUA și invocă faptul că măsurile luate de aceasta nu respectă prevederile Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) și ale Acordului privind salvgardarea ale organizației multilaterale.

IMPORTANT
Președinții Donald Trump și Xi ... +
Președinții Donald Trump și Xi Jinping, alături de echipele lor guvernamentale, în timpul discuțiilor de la Mar-a-Lago -

Punctul culminant a fost atins luna aceasta, când, pe 6 iulie, creșterile tarifare anunțate de SUA în primăvară au intrat în vigoare. Astfel, SUA a impus taxe vamale pentru importurile chineze de bunuri în valoare de 34 de miliarde de dolari, la care Beijingul, previzibil, a răspuns imediat prin taxe vamale echivalente asupra unor produse americane, precum: carnea de porc, somonul, soia și automobile. Represaliile Chinei la aceste măsuri au declanșat noile amenințări ale SUA, de această dată fiind vorba de tarife asupra unor importuri de 200 de miliarde de dolari, rundă de tarife care urmează să intre în vigoare din luna septembrie. De asemenea, președintele american a declarat că ar putea fi vizate alte bunuri în valoare de 500 de miliarde de dolari, aproape întreaga valoare a exporturilor de bunuri ale Chinei către SUA din 2017. Materializarea amenințărilor depinde de reacția Chinei și măsurile luate de aceasta.

China a acuzat SUA că a început „cel mai mare război comercial din toată istoria economică”, iar Ministerul de Comerț al Chinei a subliniat faptul că ,,Beijingul promite să nu tragă primul foc de armă, dar pentru a-și apăra interesele naționale și pe cele ale poporului, China este nevoită să lupte”. Premierul chinez Li Keqiang, prezent la Summitul China-Europa Centrală și de Est (,,16+1”), care a avut loc în Bulgaria, a declarat că ,,nimeni nu are de câștigat într-un război comercial, acesta nu este o soluție”.

În plus față de creșterea taxelor vamale, SUA vrea să introducă restricții privind investițiile și vizele pentru cetățenii chinezi. Administrația de la Washington declară că barierele în calea comerțului sunt folosite ca efect de forță pentru a determina China să implementeze reforme economice, inclusiv privind deschiderea piețelor către companiile americane și încheierea practicilor sale incorecte privind drepturile de proprietate intelectuală, achiziționarea tehnologiei americane și spionajul economic. Pe lângă deficitul comercial record, în valoare de 375 miliarde de dolari, înregistrat în 2017 de SUA în comerțul cu bunuri cu China, președintele Trump este îngrijorat și de programul lansat de China în 2015 – Fabricat în China 2025 (Made in China 2025). Acest plan de acțiune urmărește transformarea Chinei într-o putere tehnologică de prim rang, care să devină lider în domenii de viitor precum inteligența artificială, robotica, industria farmaceutică și altele.

În ceea ce privește efectele acestui război comercial, părerile sunt împărțite. „Barierele comerciale nu ar afecta numai ambele țări, ci ar perturba, de asemenea, lanțurile globale de aprovizionare, crescând prețurile pentru consumatorii din întreaga lume”. Măsurile luate până acum de SUA au afectat mai mulți parteneri comerciali ai acesteia, printre care Canada, UE, Mexic și Japonia. Economiile asiatice precum Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam, Malaysia implicate ca intermediare în comerțul SUA-China, prin exportul de bunuri cum ar fi piese de mașini sau componente pentru echipamente de comunicații, vor resimți efectele conflictului.

Madălina Merlușcă (Alecsa) este trainee RISAP. Domeniile sale de interes sunt strâns legate de relațiile și parteneriatele formate între Republica Populară Chineză și Uniunea Europeană, relațiile internaționale și economice, politica externă a Chinei, cultură chineză și japoneză.

Comenteaza