SUA a efectuat o nouă operațiune de libertate a navigației în Marea Chinei de Sud

Andrei Lungu | 11 mai 2016
Distrugătorul american USS William P. ... +
Distrugătorul american USS William P. Lawrence în Marea Arabiei, în 2013 -

Un distrugător american a realizat o operațiune de libertate a navigației (FONOP) în Marea Chinei de Sud, efectuând o trecere inocentă prin apele teritoriale ale recifului Fiery Cross, administrat de China. Spre deosebire de alte două operațiuni FONOP din trecut, aceasta a fost o surpriză, însă a fost criticată prompt de China.

Distrugătorul american USS William P. Lawrence a efectuat o operațiune de libertate a navigației (Freedom of Navigation operation – FONOP) în apropierea recifului Fiery Cross, situat în arhipelagul Spratly, din Marea Chinei de Sud. Operațiunea a implicat navigarea vasului american în interiorul apelor teritoriale ale recifului administrat de China, țara care a construit aici o insulă artificială, cu numeroase clădiri, un port și chiar și o pistă de aterizare a avioanelor cu o lungime de aproape trei kilometri.

Operațiunea FONOP a avut ca scop contestarea revendicării unor drepturi maritime considerate de SUA ca fiind exagerate, transmițând mesajul că armata americană nu va ține cont de aceste revendicări și va opera conform regulilor dreptului internațional. În mod specific, SUA consideră că dreptul internațional, prin Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (United Nations Convention on the Law of the Sea – UNCLOS) permite navelor unui stat, inclusiv celor militare, să treacă prin apele teritoriale alte altui stat, cât timp acestea nu efectuează anumite acțiuni considerate a fiind agresive. De partea cealaltă, conform interpretării chineze a convenției UNCLOS, navele militare ale unui stat nu au voie să treacă prin apele teritoriale ale Chinei decât după ce au notificat Beijingul de această intenție și au primit acordul guvernului chinez. Astfel, distrugătorul american USS William P. Lawrence a efectuat o „trecere inocentă” (innocent passage) prin apele teritoriale chineze, fără notificarea în prealabil a guvernului chinez și fără a realiza în acest timp acțiuni militare, care ar fi încălcat UNCLOS. Legat de această operațiune, Pentagonul a specificat că ea era îndreptată nu doar împotriva revendicărilor excesive ale Chinei, ci și împotriva celor ale Taiwanului și Vietnamului, care doresc la rândul său notificarea prealabilă a traversării apelor lor teritoriale. Ambele guverne, alături de Filipine, care are aceeași interpretare a UNCLOS ca SUA, revendică la rândul lor reciful Fiery Cross, iar SUA a dorit să sublinieze că nu ia partea niciunui stat în disputa asupra suveranității acestui recif. Prin această operațiune, SUA a dorit să transmită Chinei mesajul că nu recunoaște revendicările sale considerate a fi exagerate și că armata americană va opera în apropierea insulelor chineze, în conformitate cu dreptul internațional. Operațiunea americană nu a avut ca scop punerea la îndoială sau contestarea suveranității sau dreptului la ape teritoriale aferent recifului.

De partea cealaltă, China vede operațiunea FONOP a SUA ca fiind o acțiune cu un puternic caracter militar, care se ascunde în spatele dorinței de a apăra libertatea de navigație. Conform Beijingului, operațiunea pune în pericol securitatea Chinei și dorește să transmită un mesaj legat de puterea militară a Statelor Unite și de disponibilitatea Washingtonului de a o folosi.

Insula artificială construită de China pe reciful Fiery Cross este probabil cea mai importantă dintre cele șapte insule artificiale chineze din arhipelagul Spratly. În luna aprilie, unul dintre cei doi vicepreședinți ai Comisiei Militare Centrale, generalul Fan Changlong, a vizitat reciful Fiery Cross, devenind cel mai important oficial militar chinez care a pus piciorul pe una dintre insulele construite de China în Marea Chinei de Sud. Tot luna trecută, pe reciful Fiery Cross a aterizat, pentru prima dată în mod public, un avion militar chinez. Acesta a fost folosit pentru a transporta trei cetățeni chinezi bolnavi către un spital din provincia Hainan. Evenimentul a fost filmat și transmis în cadrul principalelor știri TV din China. Alegerea recifului Fiery Cross este deci importantă, transmițând Beijingului mesajul că SUA nu recunoaște revendicările maritime exagerate ale Chinei nici în cazul celui mai important avanpost al său din arhipelagul Spratly.

Distrugătorul american USS William P. Lawrence în timpul unor teste în Golful Mexic, în 2011
Distrugătorul USS William P. Lawrence ... +
Distrugătorul USS William P. Lawrence în timpul unor teste, în Golful Mexic -

În același timp însă, alegerea a permis efectuarea unei operațiuni mai puțin inflamatoare. Unele dintre insulele artificiale construite de China, precum reciful Mischief, au fost construite peste ceea ce este definit în dreptul internațional ca fiind o formațiune semi-scufundată („funduri marine care pot rămâne descoperite” – low-tide elevation). Conform UNCLOS, aceste formațiuni nu generează drepturi teritoriale de niciun fel, deci nici ape teritoriale, deoarece nu se află la suprafața apei permanent, ci doar la reflux. Tot UNCLOS spune că extinderea artificială a teritoriului unei formațiuni nu schimbă statutul acesteia și nu generează drepturi suplimentare. Dacă SUA alegea să efectueze o FONOP în jurul unei asemenea insule artificiale, atunci ar fi trebuit ca nava militară americană să se comporte ca atunci când ar fi în ape internaționale, efectuând manevre specifice, precum lansarea unui elicopter, efectuarea unui test de deschidere a focului, colectarea informațiilor militare sau staționarea pentru un timp îndelungat în apropierea insulei. Cum toate aceste acțiuni ar fi fost efectuate la o distanța mai mică de 12 mile nautice de insulă (aproximativ 22 de kilometri, aceasta fiind distanța pe care China se presupune că ar revendica-o ca fiind apele sale teritoriale în jurul fostelor formațiuni semi-scufundate), exista un risc semnificativ al unei confruntări militare, întrucât acestea erau gesturi extrem de provocatoare. Astfel, SUA a putut evita o posibilă confruntare militară cu China, transmițând totuși un mesaj liderilor chinezi.

China nu a reacționat totuși cu indiferență față de operațiunea americană. Două avioane militare s-au ridicat de la sol pentru a survola nava americană, iar trei vase militare chineze au urmărit distrugătorul USS William P. Lawrence, cerându-i să părăsească zona. Ministerul Apărării din China a afirmat că operațiunea FONOP „demonstrează din nou că amplasarea de către China a unor echipamente militare în insulele Nansha (n.r.: numele chinez al insulelor Spratly) este complet rezonabilă și extrem de necesară”. Ministerul Afacerilor Externe, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Lu Kang, a afirmat că „fără permisiune din partea guvernului chinez, distrugătorul USS William P. Lawrence a intrat în mod ilegal” în ape chineze. El a mai adăugat că acțiunea a „amenințat suveranitatea și interesele de securitate ale Chinei” și „a pus în pericol pacea și stabilitatea regională”.

Acesta este a treia operațiune de libertate a navigației efectuată de forțele navale americane în Marea Chinei de Sud în ultimele opt luni. În luna octombrie 2015, distrugătorul USS Lassen a realizat o FONOP în apropierea recifului Subi din insulele Spratly, iar în luna ianuarie 2016, distrugătorul USS Curtis Wilbur a realizat o FONOP în apropierea insulei Triton din arhipelagul Paracel. Deși niciuna dintre cele trei operațiuni de libertate a navigației nu a condus la o confruntare militară între SUA și China, nu este clar dacă ele nu au afectat relațiile sino-americane. În luna aprilie, guvernul chinez a refuzat să acorde portavionului american USS John C. Stennis dreptul de a ancora în portul Hong Kong. Cu câteva săptămâni înainte, portavionul fusese vizitat de secretarul american al apărării, Ashton Carter, în timp ce se afla în Marea Chinei de Sud. Portavionul, din cauza dimensiunilor sale, nu a realizat nicio astfel de operațiune de liberate a navigației, dar China nu a văzut cu ochi buni prezența sa în Marea Chinei de Sud. Distrugătorul USS William P. Lawrence face parte din grupul de nave atașate portavionului John C. Stennis.

Operațiunea a venit după ce în ultimele săptămâni au apărut zvonuri că administrația Obama a hotărât să amâne astfel de FONOP-uri în Marea Chinei de Sud, pentru a nu amplifica tensiunile, preferând în schimb să trimită în patrulă, în apropierea bancului Scarborough, avioane militare staționate în Filipine. Bancul Scarborough a fost preluat de China în 2012, după o confruntare cu marina filipineză, iar SUA se teme că ar putea fi locul unde China va încerca să construiască o nouă insulă artificială. Operațiunea distrugătorului american William Lawrence demonstrează că zvonurile era false, dar semnifică o schimbare de tactică a SUA: dacă, până acum, date despre aceste operațiuni erau oferite presei înaintea efectuării lor, creându-se un climat tensionat în așteptarea lor, de această dată zvonurile au indicat contrariul, realizarea operațiunii fiind o surpriză. Astfel, spre deosebire de primele două operațiuni, recenta FONOP se aseamănă tiparului programului de libertate a navigației al Pentagonului, astfel de operațiuni fiind în general realizate departe de atenția publicului, scopul fiind transmiterea unui mesaj guvernului în cauză.

Operațiunea americană a venit cu puțin timp înainte ca un tribunal internațional să facă public verdictul său în cazul Filipine vs. China, legat de interpretarea UNCLOS în Marea Chinei de Sud. Decizia tribunalului ar putea afecta revendicările chineze din Marea Chinei de Sud, însă Beijingul a anunțat că vede acest proces ca fiind ilegal și că nu se va conforma deciziei sale. Tensiunile create de FONOP vor fi deci urmate și de alte dispute, odată ce tribunalul își va prezenta concluziile, cel mai probabil în luna mai sau iunie.

Despre autor:

Andrei Lungu is president of RISAP. His research interests include China's foreign policy and its domestic politics, Sino-American relations and the balance of power in the Asia-Pacific.

Comenteaza