(BEIJING) Prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, a efectuat, la sfârșitul lunii octombrie 2018, „o vizită rară” în capitala chineză, unde s-a întâlnit nu doar cu președintele chinez Xi Jinping, ci și cu premierul Li Keqiang. Cu această ocazie, Abe și-a exprimat dorința relansării relațiilor bilaterale dintre Japonia și China care, începând cu anul 2012, au suferit o deteriorare cauzată de disputa legată de insulele Senkaku/Diaoyu, aflate în Marea Chinei de Est.
Agenda sino-niponă a cuprins aspecte ce țin de chestiuni regionale și internaționale, printre care se numără problematica nord-coreeană, drepturile omului, comerțul bilateral, cât și diverse proiecte de investiții. Astfel, ambele părți s-au angajat să depună un efort mai consistent în rezolvarea chestiunii nucleare nord-coreene și în dezvoltarea de proiecte în infrastructură în țări terțe, Japonia arătându-și interesul de a coopera cu China, chiar dacă a evitat să se alăture formal proiectului chinez Belt and Road Initiative. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un numitor comun privind drepturile omului, în contextul evenimentelor ce au loc în ultima perioadă în regiunea chineză Xinjiang.
Spre finalul vizitei, a avut loc o recepție ce a comemorat cea de-a 40-a aniversare a semnării Tratatului sino-nipon de pace și prietenie. Cu această ocazie, a avut loc și semnarea unui acord simbolic cu privire la împrumutul unui urs panda la o grădină zoologică din Japonia – o parte ale cărei ambivalențe sunt strâns legate de ceea ce este cunoscut drept diplomația panda a Chinei.
Pentru China, din poziția de cea de-a doua economie a lumii, urmată imediat de Japonia (situată pe poziția a treia), mizele vizitei au fost, în marea lor măsură, comerciale. Astfel, nu întâmplător, premierul Li Keqiang a declarat că cele două țări doresc să ducă la un nou nivel „în special cooperarea economică și comercială”. În acest sens, China și Japonia au încheiat aproximativ 500 de acorduri de afaceri și o linie de swap valutar deschisă pentru trei ani, în valoare de 30,4 miliarde de dolari. Concomitent, Japonia a profitat de această oportunitate pentru a pune capăt politicii de acordare a asistenței pentru dezvoltare în China. Din anul 1979 și până în prezent, conform datelor oficiale, Japonia a contribuit cu peste 30 de miliarde de dolari la dezvoltarea Chinei, „mai ales sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă”. De acum înainte, Japonia va încerca să coopereze cu China în privința inițiativelor similare în alte țări în curs de dezvoltare, în special în Asia.
Vizita lui Shinzō Abe la Beijing vine după șapte ani de când un prim-ministru nipon a vizitat China, fapt ce aduce cu sine o ameliorare a relațiilor între cele două state. Această vizită, totodată, a avut loc într-un moment agitat din cauza tensiunilor dintre Statele Unite ale Americii și China, războiul comercial dintre cele două fiind și unul dintre motivele pentru care liderii chinezi au fost interesați de îmbunătățirea relațiilor cu Japonia.
Chiar dacă nu s-au înregistrat evoluții politice spectaculoase, simpla vizită a lui Abe la Beijing a detensionat relațiile China-Japonia, îndreptându-le spre o perioadă a colaborării. În acest sens, acordurile economice încheiate între cele două state, cât și intenția Japoniei de a participa la Inițiativa Belt and Road, reprezintă pași importanți făcuți în dezvoltarea relațiilor sino-japoneze. Pentru a intensifica și mai mult cooperarea dintre cei doi lideri politici, Shinzō Abe a lansat o invitație pentru președintele Xi de a vizita Japonia. Această vizită se va desfășura, cel mai probabil, cu ocazia următorului summit G-20, ce va avea loc în iunie 2019, la Osaka.
Comenteaza