Shinzō Abe primește șansa la al treilea mandat și la revizuirea Constituției Japoniei

RISAP | 12 martie 2017
Prim-ministrul Shinzo Abe, prezent la ... +
Prim-ministrul Shinzo Abe, prezent la Festivalul Internațional de Film de la Tokyo, din 2013. -

Duminică, 5 martie, Partidul Liberal Democrat din Japonia (Liberal Democratic Party – LDP) a decis să își modifice regula veche de câteva decenii care limita numărul mandatelor președintelui partidului la două. Conform modificării, președintele LDP va avea dreptul să rămână la putere pentru trei mandate de trei ani, în total nouă ani, față de șase ani, până acum. Beneficiarul direct al acestei modificări este actualul președinte al LDP, prim-ministrul japonez Shinzō Abe, al cărui mandat secund se va încheia în septembrie 2018.

Conform vechei reguli, Abe ar fi trebuit să renunțe la funcția de prim-ministru al țării odată ce își încheia mandatul de președinte al partidului de guvernământ. Abe este primul politician japonez din ultimii 10 ani care a rezistat mai mult de 2 ani în fruntea guvernului, după guvernarea lui Junichiro Koizumi, între 2001 și 2006, care era pe atunci considerat mentorul lui Abe și căruia Abe i-a urmat în funcția de președinte al LDP-ului și în cea de prim-ministrul al Japoniei.

Prima astfel de experiență a lui Abe s-a încheiat brusc după un singur an, dar în 2012, Abe a revenit la putere, cu promisiunea repornirii motorului economic al Japoniei, prin politicile Abenomics. După mai bine de șase ani și șase prim-miniștrii, noul guvern Abe a adus stabilitate Japoniei. După victoria din alegerile parlamentare din 2012 și mai bine de patru ani de mandat, Abe și LDP au câștigat trei alegeri parlamentare, una pentru camera inferioară și două scrutine parțiale pentru camera superioară.

Visul lui Shinzō Abe, odată ales în funcția de prim-ministru, a fost revizuirea Constituției Japoniei și eliminarea sau reformularea Articolului 9 al prezentei Constituții, impusă de SUA în perioada ocupației militare de după al Doilea Război Mondial. Conform Articolului 9, Japonia a renunțat la dreptul la beligeranță și nu are voie să mențină o armată tradițională. Între timp, din cauza presiunilor Războiului Rece, Japonia a creat Forțele de Auto-Apărare, în realitate o forță militare cu alt nume. Dar Constituția impune în continuare limite asupra armatei Japoniei, guvernul japonez neavând dreptul de a declara război sau de a iniția acțiuni ofensive. Abe, un conservator al cărui bunic, Nobusuke Kishi, și-a dorit de asemenea, în perioada în care a fost prim-ministru, să redea Japoniei statutul de „membru respectabil al comunității națiunilor” prin oferirea „dreptului la reînarmare”,  dorește să elimine toate aceste limite constituționale. În cel patru ani de mandat, el nu a reușit însă decât să reinterpreteze modul în care guvernul aplică prevederile constituționale, astfel încât Japonia să aibă, de exemplu, dreptul de a detașa soldați în misiunile de menținere a păcii ONU sau dreptul la apărare mutuală, putând să intervină în ajutarea trupelor americane din Japonia, dacă acestea sunt atacate.

Întrucât Constituția Japoniei nu a fost niciodată revizuită de când a fost adoptată în 1947, iar majoritatea populației pare a se opune modificării Articolului 9, Abe nu a reușit să-și îndeplinească misiunea. Revizuirea constituției este foarte dificilă: pentru realizarea unei modificări, este necesară o majoritate de două treimi în ambele camere ale parlamentului, urmând apoi aprobarea noilor prevederi de către popor, printr-o majoritate simplă într-un referendum național. Până la alegerile parțiale pentru camera superioară a parlamentului din 2016, coaliția de guvernământ nu a avut o astfel de majoritate de două treimi în ambele camere.

Shinzo Abe la un exercițiu comun SUA-Japonia

Astfel, Abe are nevoie de mai mult timp pentru a putea să modifice Articolul 9. Dar, fără o opoziție puternică în cadrul partidului, Abe a obținut sprijinul necesar pentru majorarea numărului de mandate prezidențiale la trei. Deși Abe nu a anunțat încă în mod clar că va candida din nou în 2018, existând posibilitatea ca el să se retragă sau să fie învins în alegerile interne de un alt politician al LDP, modul în care modificarea a fost aprobată indică faptul că Abe dorește să rămână la putere și are susținerea majorității LDP în acest sens. În public, modificarea limitei de mandate a fost argumentată prin necesitatea păstrării stabilității interne și externe a Japoniei.

Într-adevăr, privind la modul de acțiune al lui Abe pe plan extern, zburând imediat după alegeri la New York pentru a se întâlni cu Donald Trump și apoi efectuând o vizită oficială în luna februarie, când a jucat golf cu Trump, în încercarea de a întări relația personală dintre cei doi, se înțelege că Abe gândește pe termen lung, nu doar pentru următorul an și jumătate.

Ce va urma acum pentru Japonia? În mod normal, alegerile pentru camera inferioară a Dietei trebuie organizate în decembrie 2018, la patru ani de la ultimul scrutin. Abe are însă posibilitatea îi ceară Împăratului să dizolve această cameră și să organizeze alegeri anticipate (aceasta a fost procedura realizată în decembrie 2014, când Abe a organizat alegeri anticipate, bucurându-se de sprijinul populației). În general, prim-miniștrii aleg varianta alegerilor anticipate, încheierea mandatului Camerei Reprezentanților fiind un semn că partidul de guvernământ se teme de noi alegeri. Peisajul politic este complicat de intenția Împăratului Akihito de a se retrage de pe Tronul Crizantemelor, guvernul încercând să găsească soluții legale, întrucât actual cadrul juridic nu permite unui împărat să se retragă.

Unele surse japoneze susțin că Abe a indicat unor apropiați că vrea să înainteze „cu calm pe plan intern și agresiv pe plan extern”. Organizarea următoarelor alegeri prezintă unele riscuri: la ultimul scrutin coaliția s-a descurcat așa de bine încât este greu de crezut că mai poate obține locuri suplimentare. Dificultatea este amplificată de procesul de redesenare a districtelor electorale, conform unei hotărâri a Curții Supreme, care a determinat că actualele districte oferă o putere mult mai mare votanților din mediul rural, față de cei din mediul urban. Astfel, orașele vor primi mai multe locuri, în timp ce zonele rurale, unde LDP obține rezultate mai bune, vor mai pierde locuri. În acest context, dacă Abe va organiza alegerile înainte de congresul partidului din septembrie 2018, iar coaliția de guvernământ va pierde din locurile deținute, poziția lui Abe în cadrul partidului și șansele sale de a fi reales ar putea fi afectate. O posibilitate ar fi deci organizarea alegerilor anticipate în octombrie sau noiembrie 2018, după ce Abe a câștigat un nou mandat. Cel mai probabil însă, decizia va depinde de condițiile interne și externe ale Japoniei și de gradul de susținere a LDP-ului în rândul populației.

Oricum, nimeni nu pune la îndoială faptul că LDP-ul va câștiga detașat viitoarele alegeri, oricând vor fi ele organizate. Singura necunoscută este dacă LDP-ul și partenerul de coaliție, Partidul Komeito, vor menține o majoritate de două treimi în camera inferioară a Dietei. Acest lucru va permite inițierea procedurii de revizuire a Constituției. Dar și în absența unei majorități de două treimi, Abe se poate baza pe alte partide sau politicieni pro-revizuire. Interesant este că sondajele actuale arată că populația japoneză este împotriva deciziei LDP-ului de modificare a limitei de mandate, opunându-se extinderii mandatului lui Abe. Când va veni însă momentul votului, este improbabil ca această poziție să se transforme în voturi pentru partidele de opoziție.

Un afiș electoral al lui Shinzō Abe
Un afiș electoral al lui ... +
Un afiș electoral al lui Shinzō Abe -

Dacă Abe va rămâne prim-ministrul până în septembrie 2021, atunci el va fi la conducerea Japoniei cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2020, proiect pe care l-a susținut și în care a investit resurse ca prim-ministru. După Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, care au arătat lumii Japonia renăscută după distrugerea celui de-al Doilea Război Mondial, Jocurile Olimpice din 2020 sunt o șansă de a prezenta lumii succesul mandatului lui Abe – dacă politicile sale Abenomics chiar vor funcționa. Pentru Abe, va fi încununarea muncii sale din ultimii opt ani.

Dar, cel mai important, până în 2021, Abe are șansă să își îndeplinească visul de a revizui Constituția Japoniei. Din cauza faptului că a rămas intactă din 1947 până astăzi, modificarea Constituției este pentru unii japonezi un fel de tabu. Cel mai ușor pentru LDP ar fi să încerce mai întâi să propună un pachet de măsuri care nu sunt controversate, precum a oferi guvernului puterea de a decreta starea de urgență în cazul unui dezastru, o propunere care s-ar bucura de susținerea publicului după tragicul dezastru triplu (cutremur, tsunami și accidentul de la Fukushima) din 11 martie 2011. Ar mai fi posibilă și modificarea Articolului 96, cel care guvernează revizuirea constituțională, pentru a face procesul mai ușor, prin reducerea majorității de două treimi din Dietă la o majoritate simplă.

Tocmai după aprobarea primului pachet de legi, odată rupt tabuul revizuirii constituționale, Abe și LDP-ul și-ar orienta energia către ținta principală: Articolul 9. Acest proces lung este și motivul pentru care Abe avea nevoie de un al treilea mandat. Dacă Abe ar reuși să aprobe prima revizuire în 2017 sau 2018, atunci ar putea încerca modificarea Articolului 9 în 2019 sau 2020, după expirarea celui de-al doilea mandat. Pentru a-și îndeplini visul, Abe avea nevoie de timp. Acum ar fi posibilă modificarea Constituției în a doua parte a anului 2020, după Jocurile Olimpice, a căror bună desfășurare ar crește gradul de patriotism în rândul populației japoneze, oferind deci o oportunitate bună ideii de a transforma Japonia într-o „țară normală”. Acest parcurs s-ar plia și pe dorința lui Abe de a „înainta cu calm pe plan intern”. Prim-ministrul japonez nu mai are acum de ce să se grăbească.

Deși candidatura lui Abe pentru un al treilea mandat, dar nici victoria sa, nu este sigură, există puține lucruri care îi pot în sta în care. Unul este actualul scandal imobiliar al unei instituții educaționale cu tentă naționalistă din Osaka. Opoziția îl acuză pe Abe de posibila implicare în obținerea aproape gratuită a unui teren, lucru negat de prim-ministru. Abe a anunțat că dacă se va dovedi că el sau soția sa (care trebuia să fie directorul onorific al școlii ce va fi construită pe terenul obținut în circumstanțe suspecte) au fost implicați, atunci își va da demisia din funcția de prim-ministru. Ar fi ironic ca o instituție educațională pe care în trecut a lăudat-o pentru orientarea sa naționalistă să îi provoace lui Abe încheierea carierei politice. Dar mai există și alți factori, de la probleme de sănătate (demisia din primul mandat de prim-ministru din 2007 ar putea să fi fost cauzată de probleme medicale), la posibile incidente externe (Abe a promis că va demisiona dacă vreun soldat japonez detașat într-o misiune de menținere a păcii ONU, legală conform noilor legi de securitate din 2015, va fi ucis).

Însă în absența unor astfel de evenimente, pentru Abe și LPD, pașii pentru viitor sunt clari. În cuvintele lui Shinzō Abe, la convenția care i-a deschis calea către posibilitatea de a deveni cel mai longeviv prim-ministru din istoria Japoniei: „este misiunea istorică a LDP-ului, care a condus Japoniei în perioada de după Război, să conducă dezbaterea pentru revizuirea Constituției”.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza