Shinzō Abe: Japonia, un „challenger” al ordinii mondiale internaționale

RISAP | 14 august 2015
Prim-ministrul japonez Shinzō Abe ține ... +
Prim-ministrul japonez Shinzō Abe ține discursul de comemorare a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în cadrul unei conferințe de presă, în Tokyo -

Vineri, 14 august, Shinzō Abe a ținut mult-așteptatul discurs de comemorare a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Abe a ales să imprime o notă personală asupra acestuia.

Poate cel mai așteptat și important discurs al momentului vine de la prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe. Rostit vineri, 14 august, pentru a comemora 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, discursul prim-ministrului nipon se prezintă ca un discurs atipic, fiind diferit de cel al predecesorilor săi, Tomiichi Murayama și Junichirō Koizumi, atât prin dimensiune, cât și prin substanță. Dar dacă ambii înaintași ai lui Shinzō Abe au ales să introducă în cadrul discursului lor un paragraf prin care Japonia recunoștea caracterul agresiv al acțiunilor sale din prima jumătate a secolului al XX-lea, cât și profundele păreri de rău și scuze pe care foștii prim-miniștri și le cereau public în numele Japoniei, în cadrul discursului lui Abe aceste cuvinte au căpătat un alt sens.

„Japonia, ca urmare a conducerii sale colonialiste și prin agresiune, a cauzat suferință și pagube imense oamenilor din multe țări, în special națiunilor asiatice. […] Îmi exprim încă o dată sentimentele de profundă părere de rău și îmi cer scuze din inimă.” Aceste cuvinte au marcat discursurile de comemorare a 50 de ani, respectiv a 60 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cuvinte ce se doreau a se regăsi și în discursul prim-ministrului Shinzō Abe. Cuvinte ca „agresiune”, „scuze”, „părere de rău” au fost incluse printre rândurile discursului lui Abe, însă nu pentru a indica poziția Japoniei, ci doar pentru a marca trecerea în revistă a unor evenimente generale. Prin urmare, „(i)ncidente, agresiune, război – nu trebuie niciodată să revenim la nicio formă de amenințare sau de folosire a forței ca mijloc de rezolvare a unor dispute internaționale. Trebuie să abandonăm conducerea colonială și să respectăm dreptul de autodeterminare a tuturor oamenilor din lume” au fost frazele care au marcat introducerea cuvintelor „agresiune”, „colonialism” printre rândurile discursului lui Abe.

În prima parte a discrusului său, Abe a făcut o trecere în revistă a drumului Japoniei către război: „odată cu instalarea Marii Depresiuni și cu crearea de către statele vestice a unor blocuri economice prin includerea coloniilor lor, economia Japoniei a suferit un mare șoc. În asemenea circumstanțe, tendința Japoniei de izolare s-a acutizat. Ea a încercat să-și revină din impasul economic și diplomatic în care se afla prin folosirea forței. […] După Incidentul din Manciuria, urmat de retragerea din Liga Națiunilor, Japonia s-a transformat treptat într-un challenger al noii ordini internaționale”. Chiar dacă Abe a admis că „Japonia a luat-o pe o cale greșită și a avansat pe drumul către război”, acesta nu a putut cataloga Japonia ca pe o putere imperialistă sau agresivă a secolului al XX-lea, ci doar ca pe un challenger al ordinii mondiale internaționale de la acea vreme.

A urmat mai apoi secvența scuzelor pe care Shinzō Abe a ales să și le ceară într-o manieră originală, asemenea întregului său discurs: „la cea de-a 70-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, mă înclin în fața sufletelor tuturor celor care au pierit acasă și peste hotare. Îmi exprim sentimentele de profundă mâhnire și eternele și sincerele mele condoleanțe.

Abe nu a uitat nici de femeile de reconfortare „ a căror onoare și demnitate au fost sever afectate”, dar vede în Japonia de azi o pionieră a transformării „secolului al XXI-lea într-un secol în care drepturile femeilor nu vor fi reprimate”.

De asemenea, Shinzō Abe subliniază faptul că „Japonia și-a exprimat în mod repetat profunde păreri de rău și scuze din inimă privind acțiunile sale din timpul războiului” dar și faptul că „au fost devotați în mod constant propagării păcii și prosperității în regiune, odată cu sfârșitul războiului”. Prin urmare, „nu trebuie să ne lăsăm nepoții, strănepoții și chiar generațiile viitoare, care nu au nimic de-a face cu războiul acela, să fie predestinați să-și ceară scuze”.

După multe luni de speculații în legătură cu conținutul discursului lui Abe, prim-ministrul Japoniei a decis să imprime o tentă personală asupra declarațiilor sale. Așa cum anunțase deja că va face, Abe a făcut referire la discursurile predecesorilor săi, pe care le-a caracterizat ca fiind „de neclintit”. El nu a repetat însă scuzele formulate de aceștia, în ciuda presiunilor exercitate de China și de Coreea de Sud.

Shinzō Abe a inclus în discurs cuvintele „agresiune”, „colonialism” și „scuze din inimă”, în încercarea de a satisface așteptările criticilor săi, în special cele ale Chinei și ale Coreei de Sud. Dar prin omiterea unor declarații ferme în legătură cu aceste subiecte și prin folosirea acestor cuvinte în alt context față de cel așteptat, Abe nu și-a mulțumit criticii.

Dimensiunea discursului lui Abe este la rândul său un element notabil. Dacă Tomiichi Murayama și Junichirō Koizumi au avut declarații scurte, textul discursului lui Abe a avut peste 1500 de cuvinte. Abe a inclus și o prezentare istorică cu tentă personală a drumului către război al Japoniei, ocazie cu care a criticat colonialismul occidental.

Shinzō Abe a reușit să își imprime o notă personală asupra discursului său de comemorare a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, dar, din păcate, probabil că declarațiile sale nu vor îmbunătăți relațiile Japoniei cu China și Coreea de Sud. Prin includerea unui pasaj în care Abe subliniază că generațiile viitoare nu trebuie să fie obligate să-și ceară scuze pentru comportamentul țării într-un război în timpul căruia nici măcar nu erau în viață, Abe a reușit să-și exprime propriile păreri. Dacă alegerea lui Abe de a exprima un discurs original, diferit față de declarațiile prim-miniștrilor precedenți, va afecta sau nu relațiile diplomatice ale Japoniei vom afla în zilele următoare. Discursul lui Abe va fi însă, fără îndoială, atent analizat, atât în țară, cât și în afara ei.

| 14 august 2015|Categories: Geopolitică, Japonia|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza