Semnificația noului portavion chinez pentru armata Chinei

Andrei Lungu | 29 aprilie 2017
Portavionul american USS Theodore Roosevelt ... +
Portavionul american USS Theodore Roosevelt în Golful San Diego, Statele Unite, în aprilie 2017 -

China a anunțat pe 26 aprilie finalizarea construcției celui de-al doilea portavion al său, în portul Dalian, din provincia nordică Liaoning. Portavionul nu are încă un nume, dar zvonurile spun că va fi denumit după provincia Shandong, unde ar putea fi staționat, în portul Qingdao. Portavionul, al cărui model este clasificat ca Tip 001A, este primul portavion al Chinei construit integral în țară. Designul său a fost inspirat de primul portavion al Chinei, Liaoning, care este un portavion sovietic cumpărat din Ucraina și apoi renovat și echipat de chinezi și lansat în larg în 2011. Construcția noului portavion a început în 2013.

Liaoning a deschis drumul programului de portavioane al Chinei, fiind folosit nu doar ca inspirație pentru modelul 001A, ci și pentru antrenamente, piloții și marinarii chinezi învățând să folosească un portavion, cu toate dificultățile aferente. Astfel, dacă Liaoning a fost un portavion folosit pentru antrenamente, noul portavion 001A va fi folosit pentru operațiuni de patrulare, operațiuni umanitare sau chiar operațiuni militare. Noul portavion este și mai mare decât Liaoning, iar analiștii chinezi susțin că el este și mai avansat decât acesta, având un radar și motoare mai sofisticate și sisteme de apărare mai avansate.

Portavionul 001A al Chinei
Noul portavion 001A al Chinei, ... +
Noul portavion 001A al Chinei, în portul chinez Dalian -

Deși reprezintă un reper important și un progres pentru industria navală a Chinei, portavionul 001A nu se poate compara cu portavioanele americane din clasa Nimitz sau Ford. Portavionul chinez va avea, odată echipat, un deplasament de aproximativ 70.000 de tone, mult sub deplasamentul de 100.000 de tone ale claselor Nimitz și Ford (care sunt incluse în categoria de super-portavioane). Mai important este însă faptul că portavioanele americane sunt alimentate de reactoare nucleare, care generează suficientă energie pentru a le menține în larg ani de zile, fără a fi nevoie de reîncărcarea cu combustibil. Cele două portavioane chineze folosesc însă combustibil diesel, putând opera independent doar pentru perioade scurte de timp, având nevoie de realimentare constantă.

Un alt aspect foarte important este faptul că portavionul chinez nu dispune de o catapultă care să lanseze avioanele, asemenea portavioanelor americane. Avioanele decolează folosindu-se de o rampă (numită sky ramp), care le facilitează decolarea pe o suprafață mai scurtă. Dar rampa nu le imprimă un impuls suplimentar, deci avioanele mai grele, fie din cauza dimensiunii sau a echipamentelor, nu pot decola. Astfel, nu doar că portavionul chinez poate acomoda mai puține avioane, dar acestea sunt și mai mici și echipate cu mai puțină muniție sau combustibil decât cele americane. Portavionul Liaoning a fost folosit în principal de avioane de luptă J-15, dar China construiește și alte categorii de avioane care pot decola de pe un portavion, inclusiv avioane de detectare timpurie a amenințărilor, care ar putea fi folosite de 001A.

Tot în construcție se află și un nou model de portavion, în Shanghai: Tip 002. Acesta va fi diferit față de Liaoning și de 001A, fiind un model mult mai avansat. El va dispune de o catapultă, cel mai probabil una mecanică, pe bază de abur. Noua clasă americană de portavioane Ford va fi echipată cu catapulte electromagnetice, care vor putea lansa mai eficient și avioane mai mari și mai grele. Chiar și așa, modelul 002 va deschide noi posibilități pentru forțele navale chineze, făcând posibilă folosirea în larg a unor categorii mult mai largi de avioane, inclusiv unele mai mari și mai bine echipate. Asta nu înseamnă doar mai multă muniție, ci și avioane cu rezervoare mai mari, astfel încât raza lor de acțiune va fi mult mai largă.

Portavionul USS Carl Vinson
Portavionul american USS Carl Vinson ... +
Portavionul american USS Carl Vinson în Marea Chinei de Sud, în 2015 -

Programul portavioanelor chineze va continua și se va accelera, dar nu este clar câte portavioane va dori China să dețină. SUA, care are o prezență militară globală, dispune de 10 portavioane nucleare Nimitz, urmând a deveni operațional și primul portavion din clasa Ford. Însă mai puțin de 5 portavioane sunt în larg în orice moment, întrucât portavioanele petrec luni bune în port, pentru întreținere și reparații. Din acest motiv, China va dori probabil să construiască peste 5 portavioane. În China există multe voci neoficiale care expun scenarii. Contraamiralul Zhang Zhaozhong, un profesor la Universitatea Națională de Apărare, fără responsabilități militare operaționale, a declarat că în următorii 20 de ani, China va construi două portavioane tradiționale și două super-portavioane nucleare. Un alt cercetător chinez din cadrul Centrului pentru Dezvoltare a Echipamentelor al Forțelor Navale (PLA Navy Equipment Research Center), Yin Zhuo, a declarat că țara sa va necesită două portavioane în Oceanul Indian și două în Oceanul Pacific, având în total nevoie de 5-6 portavioane pentru a susține această distribuție a detașărilor.

O altă evoluție importantă pentru dezvoltarea puterii navale chineze este construirea unor baze militare în străinătate. China construiește în Djibouti prima sa bază militară. Mulți analiști consideră că această bază va fi urmată și de altele, poate în Pakistan, Sri Lanka sau țări din Africa. Această interpretare este susținută și de voci neoficiale din China, amplificate uneori de presa internațională care le consideră, în mod incorect, ca exprimând intenția oficială a guvernului. Xu Guangyu, un consilier în cadrul unei asociații chineze (China Arms Control and Disarmament Association), a declarat că țara sa va „colabora cu parteneri care sunt deschiși față de prezența navală chineză, precum Pakistan sau Sri Lanka”.

Alături de reformele operaționale și campania anticorupție în armată, programul de portavioane al Chinei are ca scop transformarea țării într-o mare putere militară, cu prezență globală.  Portavionul 001A va deveni operațional peste aproape 3 ani, întrucât trebuie instalate diverse echipamente și sisteme, inclusiv sisteme de apărare, urmând ca apoi să intre în perioada de teste. Când va intra în inventarul Forțelor Navale ale Chinei, în jurul anului 2020, el va deveni însă un simbol al forței militare în creștere a Chinei. Chiar dacă el nu va afecta considerabil balanța puterii SUA-China, odată ce programul de portavioane va ajunge la apogeu, navele și portavioanele chineze vor deveni o prezență cotidiană în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific. Această ascensiune militară ar putea duce însă la un conflict între China și SUA, care domină acum regiunea. Până atunci, programul de expansiune navală a Chinei va genera multe alte știri interesante.

Despre autor:

Andrei Lungu este cercetător în cadrul RISAP. Domeniile sale de interes sunt politica externă și internă a Chinei, relațiile sino-americane și balanța puterii din Asia-Pacific.

Comenteaza