Scandalul Panama Papers îl doboară pe prim-ministrul Pakistanului

Andreea Mandiuc | 16 august 2017
Întâlnire între Nawaz Sharif și ... +
Întâlnire între Nawaz Sharif și David Cameron, în timpul vizitei prim-ministrului pakistanez în Marea Britanie, în 2014 -

Pe data de 28 iulie, prim-ministrul Pakistanului, Nawaz Sharif, a demisionat din funcția pe care o deținea. Demisia a venit în urma unei decizii a Curții Supreme, care a hotărât că Sharif nu poate rămâne prim-ministru, din cauza dovezilor legate de corupție ce îl învinuiau pe el și pe membrii familiei sale. În ziua deciziei, Islamabad, capitala Pakistanului, a fost împânzită de oameni ce așteptau verdictul Curții Supreme. În apropierea clădirii au fost amplasate echipaje de poliție și ofițeri paramilitari, pentru a asigura pacea în zonă la momentul aflării veștii.

Din punct de vedere politic, istoria Pakistanului a fost și continuă să fie destul de controversată deoarece, începând cu anul 1947, moment în care țara și-a căpătat independența, și până în prezent, pakistanezii au avut „18 prim-miniștrii, toți fiind forțați să demisioneze”. În cazul lui Sharif, este a treia oară în care acesta este obligat să renunțe la funcția de prim-ministru. Prima a avut loc în anul 1993, în urma presupunerilor de corupție, fiind demis de către președintele Pakistanului, Ghulam Ishaq Khan. În anul 1999, Sharif a fost înlăturat de la putere în urma unei lovituri de stat militare, iar mai apoi a fost exilat în Arabia Saudită. Problemele de acum ale lui Sharif au apărut din cauză că acesta a uitat să declare „creanțele ne-retrase” de la o companie aflată în Emiratele Arabe Unite (EAU). Fostul prim-ministru al Pakistanului a declarat faptul că funcția de președinte pe care o avea în cadrul companiei îi oferea șansa de a lua mai ușor o viză pentru EAU, acesta fiind singurul motiv pentru care a păstrat-o.

Actualul mandat al lui Sharif a început în 2013. La scurt timp după ce a revenit în funcția de prim-ministru, Sharif a dorit să ofere civililor șansa de a avea „autoritate în domenii controlate de către generali sau alți oameni din cadrul arma­tei”, armata având un grad ridicat de control asupra Pakistanului.

În luna noiembrie a anul 2016, Curtea Supremă a început să primească un număr mare de reclamații la adresa fostului prim-ministru, Nawaz Sharif. Curtea Supremă a înființat o echipă specială de investigații, The Joint Investigation Team (JIT), care a declarat faptul că a constatat „diferențe între sursele cunoscute și cele necunoscute ale averii”. Sharif a fost acuzat de faptul că își ascunde averea și supraestimează bogăția tatălui său din dorința de a arată de unde provine toată bunăstarea familiei. Cercetările asupra lui Sharif au pornit odată cu „Dosarele Panama” ce i-au legat trei dintre copii de firme fantomă, ce cumpărau apartamente în Londra. Se presupune că familia Sharif s-ar fi folosit de aceste companii pentru a scăpa de averea nejustificată” Opoziția a pus presiune pe familia fostului prim-ministru, spunând că și-au folosit influența politică pentru a-și crește averea prin mijloace ilegale. În urma rapoartelor, Sharif nu a renunțat la funcție, ba chiar a infirmat acuzațiile opoziției.

Raportul realizat de către JIT a făcut națiunea pakistaneză să aibă păreri opuse referitoare la Sharif. Televiziunile pro-Sharif au început să spună că raportul a fost doar o minciună pentru a-l da jos de la putere pe fostul prim-ministru, spre deosebire de posturile opoziției, care spun de la bun început că familia Sharif este asociată cu corupția.

La doar câteva zile după demisia lui Sharif, Shahid Khaqan Abbasi a fost ales pentru postul de prim-ministru. Acesta va sta în funcție până în momentul în care fratele mai mic al lui Nawaz Sharif, Shahbaz Sharif, va câștiga un loc în Adunarea Generală a Pakistanului, care îi va permite asumarea funcției de prim-ministru. Până în acest moment, noul prim-ministru a format un cabinet alcătuit din apropiați ai fostului prim-ministru, Sharif. Cabinetul acestuia este alcătuit din 47 de membri, fiind aproape dublu față de cel anterior, format din 25 de membri. Primul pas făcut de către Abbasi a fost de a comasa Ministerul Petrolului cu cel al Energiei. Abbasi este văzut ca un lider ce poate să comunice mult mai eficient cu armata decât Sharif, deoarece are legături familiale cu forțele militare.

Pe data de 14 august, zi ce simbolizează Ziua Independenței Pakistanului, noul prim-ministru a cerut sprijin din partea comunității internaționale pentru rezolvarea conflictului din regiunea Kashmir, dintre Pakistan și India. Dorința lui Shahid Khaqan Abbasi este aceea ca Pakistan să aibă bune relații cu toate țările lumii și să evite orice fel de conflict, în special cu țările vecine, ca India.

Decizia Curții Supreme de a-l demite din funcție pe prim-ministrul Nawaz Sharif în urma acuzațiilor de corupție bazate pe „Dosarele Panama” a avut un impact puternic asupra întregii populații pakistaneze, generând proteste atât de susținere, cât și împotriva lui Sharif. La scurt timp după demisia lui Sharif, apele par să se liniștească, cel puțin pentru moment, odată cu venirea la putere a lui Shahid Khaqan Abbasi.

| 16 august 2017|Categories: Asia de Sud, Politică|Tags: |1 Comentariu

Despre autor:

Andreea Mandiuc este intern RISAP. Domeniile sale de interes sunt relațiile dintre China și Uniunea Europeană, cultura și tradițiile din Indonezia, dar și evoluțiile din Peninsula Coreeană.

Un comentariu

  1. Constantin M 16 august 2017 at 8:27 pm - Reply

    Un articol foarte bun lãsând la o parte cã pot fi suspectat ca fiind subiectiv, dar din pãcate pentru Andreea sunt foarte corect în comentarii. Cred cã ne asemãnãm foarte mult cu privire la obligarea premieriilor Români sã demisioneze la presiunile ascunse ale presedintiilor sau ale strãzi. Presiune efectuatã de Presedinte, partide aflate la putere sau în opozitie. Cu acest fenomen nu sunt de acord. Felicitãri Andreea

Comenteaza