„Samsung este o religie, iar președintele Lee un zeu” – povestea unui chaebol în schimbare

Andreea Zaharia | 15 martie 2017
Sediul grupului Samsung din Seul, ... +
Sediul grupului Samsung din Seul, Coreea de Sud -

După aproape 6 luni de la declanșare, scandalul ce a cuprins întreaga clasă politică sud-coreeană până la cel mai înalt nivel, mediul economic și societatea civilă, a avut drept rezultat punerea sub acuzare a aproximativ 30 de persoane, din care 15 au fost deja arestate. Printre aceștia, se numără foști consilieri ai fostei președinte Park Geun-hye, foști miniștri și profesori universitari. Mai mult, însăși fosta lideră de la Casa Albastră a fost suspendată și demisă ca urmare a implicării sale în acest caz de corupție. Pentru economia globală, însă, consecințele mai importante izvorăsc din modul în care scandalul a afectat grupul sud-coreean Samsung.

Scandalul Choi-gate cuprinde Samsung

Suspectat de implicare în afacerea Choi-gate, vicepreședintele Lee Jae-yong al Samsung Electronics – cel mai mare conglomerat sud-coreean – a fost arestat pe 17 februarie. Cunoscut în Occident sub numele de Jay Y Lee, acesta va fi judecat împreună cu alte patru persoane din conducerea companiei, două dându-și deja demisia și cerându-și scuze pentru neplăcerile cauzate.

Învinuit de dare de mită, delapidare, fals în declarații, ascundere de active în străinătate, precum și de profituri obținute în urma unor fapte ilegale, Jay Y Lee a negat toate capetele de acuzare. Procurorii susțin că grupul său ar fi făcut mai multe plăți în valoare de 38 de milioane de dolari către organizații non-profit aparținând lui Choi Soon-sil, prietena fostei președinte Park și personajul central din acest scandal – judecată la rândul său pentru comiterea a numeroase infracțiuni. Reprezentanții Samsung au confirmat efectuarea plăților, dar au susținut că acestea au reprezentat simple donații, în schimbul cărora nu au solicitat și nu au primit beneficii.

Totuși, Jay Y Lee ar fi obținut drept compensație susținerea guvernului pentru o fuziune controversată între două societăți afiliate Samsung, afacere ce i-ar fi întărit poziția la conducerea Samsung Electronics și controlul asupra întregului brand Samsung. Conform conducerii fuziunea Cheil Industries Inc – holdingul de drept al Samsung – și Samsung C&T Corp – o companie de construcții și comerț – ar fi asigurat „servicii complete și integrate de înaltă calitate”. Însă, extrem de important, este faptul că, deoarece familia fondatoare deținea deja 42% din acțiunile Cheil, iar Cheil a obținut prin alipirea de C&T statutul de acționar majoritar al Samsung Electronics, Jay Y Lee devenea, prin intermediul noii entități, cel mai mare investitor al Samsung Electronics, căpătând controlul asupra „perlei imperiului Samsung”. Chiar dacă această operațiune i-ar fi adus atât lui, cât și altor acționari câștiguri fabuloase, o parte dintre acționarii C&T au calificat oferta de cumpărare drept neserioasă, din cauza subevaluării valorii acțiunilor, și au încercat să împiedice fuziunea prin introducerea unor acțiuni în justiție, acestea fiind însă respinse de instanțe.

Un alt argument înaintat de către organele penale care să demonstreze că afacerea nu a fost una legală îl reprezintă implicarea Serviciul Național de Pensii, fondul public de pensii sud-coreean și al treilea mare operator de pensii din lume, care deținea 11% din acțiunile C&T și care ar fi sprijinit acțiunea ca răspuns la „doleanțele Casei Albastre” și ale fostului ministru al sănătății deși afacerea nu era în avantajul său.

Samsung a recunoscut că Jay Y Lee s-a întâlnit în privat cu fostul lider de la Casa Albastră de două ori înainte de fuziune, însă a negat că subiectul fuziunii ar fi fost adus în discuție. În sprijinul acestor afirmații, unul dintre avocații președintei Park a confirmat existența unor întrevederi cu șefi de companii, inclusiv cu cei ai Samsung, însă inițiativa acestora ar fi aparținut administrației prezidențiale. În aceeași perioadă, vicepreședintele gigantului tech ar fi făcut o călătorie la Daegu, la centrul Samsung C Lab care sprijină startup-urile. Asistența acordată de conglomerat acestui tip de afacere reprezenta de fapt susținerea unui program guvernamental de promovare a unei „economii creative” – element central al politicii economice promovată de către Park Geun-hye.

Arestat pe 17 februarie, Jay Y Lee a fost pus sub acuzare și trimis în judecată 11 zile mai târziu, o audiere preliminară având loc pe 9 martie în vederea organizării probelor și stabilirii termenelor pentru audierea martorilor. Procesul urmează să se desfășoare potrivit unei proceduri speciale, pe o perioadă de maximum 3 luni de la data punerii sub acuzare (28 februarie). Dacă va fi găsit vinovat, liderul Samsung ar putea fi condamnat la aproape 20 de ani de închisoare.

Istoria Samsung și cultura chaebol

Potrivit unei liste întocmite și actualizate în acest an de către Herald Business și Korea Herald, președintele Samsung Electronics – Lee Kun-hee – ocupă primul loc în top 100 al celor mai bogați coreeni în viață. Forbes îl desemnează tot pe acesta drept cel mai înstărit coreean în topul său „Cei mai bogați 50 de oameni din Coreea.

Deloc surprinzător, aceste clasamente sunt în general dominate de către persoane aparținând celor mai mari 3 conglomerate din țară: Samsung, Hyundai și SK Group. Nu e de mirare deci că, potrivit aceluiași top 100, locul 3 este ocupat de către fiul lui Lee Kun-hee – Lee Jae-yong – vicepreședinte al Samsung Electronics.

În scandalul politic în care este implicată președinta Park Geun-hye, nu doar Samsung a fost aspru criticat pentru practici suspecte privind donații de milioane de dolari către fundațiile controlate de către prietena sa, Choi Soon-sil, ci și alte chaebol ca Hyundai, Lotte, LG și SK.

Extrem de sugestiv, termenul de chaebol se traduce drept „clan bogat” și nu desemnează doar un conglomerat, ci adevărate dinastii. Conducerea acestor companii este moștenită din tată în fiu și pozițiile cheie din management sunt ocupate adesea tot de către membri ai familiei președintelui grupului, privit ca patriarh. Majoritatea acestora au fost înființate în perioada ocupației japoneze (1910-1945), având un rol fundamental în schimbarea la față a Coreei de Sud de după Războiul Coreean (1950-1953) și în crearea boom-ul economic din anii 1960-1995, cunoscut și sub numele de „Miracolul de pe râul Han”. Astfel, dacă în 1953, PIB-ul pe cap de locuitor al țării abia ajungea la 67 de dolari, în mai puțin de jumătate de secol (1996), acest indice atingea 10.315 de dolari. Sprijiniți și coordonați în anumite momente de către stat în activitatea lor, acești giganți economici au cunoscut un succes imens care a fost asimilat la nivel de stat. În prezent, veniturile acestor grupuri însumează 75% din PIB-ul țării.

Rolul imens pe care aceste conglomerate îl joacă în susținerea economiei este cel mai bine ilustrat de numărul societăților componente și diversitatea ramurilor în care acestea își desfășoară activitatea. Spre exemplu, LG fabrică, pe lângă telefoane, televizoare și componente electronice, și produse chimice și îngrășăminte, și deține în Coreea de Sud inclusiv o echipă de baseball și una de baschet.

Deși inițial chaebol-urile erau susținute de către popor, simpatia publică s-a transformat în ultimii ani în critici pe fondul mai multor scandaluri de corupție în care au fost cercetați, acuzați și învinuiți numeroși directori și chiar președinți de companii, dar și lideri politici. În plus, acestea sunt privite azi ca fiind prea puternice, rigide și conservatoare, dominând industriile prin intermediul legăturilor pe care le au cu lumea politică.

Samsung a fost fondat în 1938 de către bunicul lui Jay Y Lee și a fost transformat în cel mai mare grup de companii din Coreea de Sud de către tatăl acestuia – Lee Kun-hee – cuprinzând în prezent 74 de companii care activează în domeniul asigurărilor de viață, construcțiilor imobiliare si navale, publicității, textilelor și divertismentului. Nici cel mai mare conglomerat sud-coreean nu face excepție de la regula deja nescrisă a scandalurilor, președintele Lee fiind condamnat în 1995 pentru dare de mită președintelui sud-coreean de atunci, Roh Tae-woo, dar și în 2008 pentru evaziune fiscală și vânzarea de obligațiuni către fiul său la prețuri derizorii. Cu toate acestea, Lee Kun-hee a fost grațiat în ambele cazuri, ținându-se cont de posibilul impact negativ pe care ar fi putut să îl aibă arestarea sau detenția acestuia asupra companiei și implicit asupra economiei țării.

Punct de cotitură pentru Samsung: reformă sau rezistență

În a patra mare economie a Asiei, chaebol-urile au cunoscut de-a lungul timpului și succesul și falimentul (cazurile Hanjin și Daewoo), de unde convingerea acestora că doar progresul în tehnologia informației le va ajuta să reziste sute de ani.

În deceniul trecut, contribuția Samsung la dezvoltarea economiei și implicit a societății sud-coreene era percepută ca fiind atât de importantă încât președintele Lee Kun-hee era considerat un zeu. Întrucât în tradiția chaebol, președintele este schimbat doar la moartea sa, Lee Kun-hee își păstrează încă titulatura de lider al grupului, deși s-a retras de la conducere în urma unui atac de cord suferit în mai 2014. Din acel moment, deciziile la nivel de conducere au fost preluate de către fiul său – Jay Y Lee.

La cei 48 de ani, acesta a ocupat mai multe funcții în cadrul Samsung înainte de a fi numit vicepreședinte în 2012. Atribuțiile sale precise nu au fost făcute niciodată publice, motiv pentru care foarte mulți pun sub semnul întrebării competențele și abilitățile sale. Foarte puține informații există despre contribuția sa în companie, însă un lucru este cert: influențat în principal de personalitatea sa, stilul său de a leadership va fi diferit față de cel pe care Samsung l-a arătat până acum. Persoane care au intrat în contact cu Jay Y Lee l-au descris ca fiind o prezență internațională, modest, pragmatic și înclinat spre un stil de management occidental care încurajează creativitatea și dialogul. Caracterul său și studiile la universități din Japonia și Statele Unite l-au ajutat să dezvolte parteneriate cu Larry Page (fost președinte Google și actualmente CEO Alphabet), Tim Cook (CEO Apple) și Steve Jobs (fostul CEO Apple), ca dovadă stând iPad-ul, iPhone-ul și iPod-ul care folosesc componente produse de către Samsung.

În puținele sale apariții publice din 2014 și 2015, Jay Y Lee a promis că va aduce schimbări importante în Samsung prin adoptarea unui stil de conducere mai independentă, caracterizat de „transparență și răspundere într-o instituție cunoscută pentru cultura sa organizațională opacă și arhaică”. Decizia acestuia ar putea fi justificată și prin faptul că Samsung s-a dezvoltat enorm, venitul anual al companiei depășind 225 de miliarde de dolari la momentul la care Jay Y Lee prelua conducerea conglomeratului, față de numai 2,38 miliarde de dolari când devenea președinte tatăl său Lee Kun-hee.

Astfel, într-un moment în care Samsung Electronics – motorul conglomeratului – concurează pe o piață extrem de competitivă, această abordare ar putea ajuta grupul să se adapteze și să treacă de la o politică axată pe hardware la una centrată pe software și de la o conducere organizată în jurul familiei la una bazată pe colaborarea cu ceilalți acționari, unii dintre ei, investitori globali.

Totuși, aceste promisiuni de reformă la nivelul managementului companiei au fost reiterate după izbucnirea scandalului Choi-gate, în decembrie 2016, măsurile fiind însă implementate imediat după arestarea lui Jay Y.

O măsură simbolică ce ar urma să schimbe complet modul de operare al Samsung o reprezintă închiderea Oficiului pentru Strategii Viitoare – departament central care a jucat rolul de turn de control pentru mai mult de jumătate de secol de la înființarea companiei în 1959. Dacă la început, acesta avea un personal de 20 de persoane și îndeplinea atribuții de secretariat, în timp a ajuns să cuprindă 200 de angajați și să fie responsabil cu gestionarea personalului, a finanțelor, a relației cu presa și cu autoritățile centrale, a aspectelor juridice si a activității de audit.

Ca dovadă a importanței sale, oficiul făcea legătura între președintele companiei, oficiali guvernamentali și politicieni, asigurând în tot acest timp familiei fondatoare moștenirea managementului de la o generație la alta.

Conform planului anunțat în urma desființării oficiului, fiecare filială Samsung va fi condusă independent de către CEO-ul și comitetul său director. Se va renunța de asemenea la conferințele regulate ale tuturor directorilor generali, la recrutarea simultană pentru toate sucursalele, dar și la pagina de internet și blogul Samsung Group. În acest sens, propriul canal de difuzare Samsung Broadcasting Channel (SBC) care transmitea știri interne de două ori pe săptămână în toate sediile Samsung a fost închis la începutul lunii martie.

Practic, se va renunța la tot ceea ce unea până acum entitățile Samsung atât ca activități, practici, cât și ca structuri în cadrul companiei, dorindu-se conferirea unei independențe crescute acestora. Nici măcar denumirea de Samsung Group nu va mai fi folosită, ci se va opera separat în numele fiecărei companii – Samsung Electronics, Samsung C&T și Samsung Life Insurace. În plus, pentru a da dovadă de transparență, se va adopta un nou proces potrivit căruia toate donațiile de peste 1 miliard won vor fi verificate și aprobate de către comitetul director al filialei.

Contrar unor așteptări, arestarea lui Jay Y Lee nu a afectat activitatea de zi cu zi a companiilor din grupul Samsung și nici valoarea acțiunilor Samsung Electronics, care fie au rămas neschimbate, fie au crescut în ultima lună. În plus, cei familiarizați cu societatea sud-coreeană și cu economia de tip chaebol susțin că nu va exista niciun vid de putere, liderul de facto al Samsung putând conduce afacerea și dacă va fi închis. Întrucât „este de neimaginat ca moștenitorul să fie destituit doar pentru că ajunge la închisoare, indiferent de cât va lipsi [de la conducere], angajații grupului îl vor aștepta să se întoarcă [și să-și ocupe locul cuvenit în companie]”. Iar cazul lui Jay Y Lee nu ar fi decât un exemplu în plus despre cât de bine au rezistat în timp aceste conglomerate diferitelor presiuni și scandaluri, fără a pierde din putere.

După mai bine de jumătate de secol, economia centrată pe chaebol pare să-și „fi atins limitele”, iar liderul Samsung ar putea profita de această conjunctură pentru a reforma cel mai mare conglomerat al Coreei de Sud, indiferent dacă va fi încarcerat sau nu.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Despre autor:

Andreea Zaharia este analist RISAP și absolventă a unui masterat în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Domeniile sale de interes sunt securitatea, relațiile internaționale și cultura coreeană.

Comenteaza