România, mai aproape de Asia în 2016

RISAP | 17 ianuarie 2017
Prim-ministrul Dacian Cioloș și premierul ... +
Prim-ministrul Dacian Cioloș și premierul chinez Li Keqiang la o întâlnire bilaterală, cu ocazia summitului ASEM din Mongolia, din 2016 -

În 2016, România nu a mai tras sfios cu coada ochiului la Asia, ci a încercat să privească mai clar către Est. Astfel, în 2016, delegațiile României au marcat 3 vizite în Asia, dintre care 2 au fost vizite oficiale de stat, iar a treia a fost participarea la summitul ASEM, din Mongolia.

Luna iulie avea să aducă României o primă vizită în Vietnam, venită la aproximativ 20 de ani de la ultima vizita a unui șef de guvern român, iar prim-ministrul Dacian Cioloș, însoțit de o delegație formată din oameni de afaceri români și membri ai Camerei de Comerț și Industrie a României, avea să fie cel care se alinia primul la startul vizitelor în Asia.

Vietnam a fost ales ca prima destinație din Asia a guvernului Cioloș prin prisma relațiilor istorice foarte bune pe care România le-a avut cu statul vietnamez. De la relațiile de prietenie dezvoltate în perioada regimului comunist din România, la cooperarea în domeniul educației și dezvoltării, până la schimburile de studenți și vivacitatea cu care economia vietnameză se dezvoltă, toate au fost motive care au determinat România să facă un prim popas în Vietnam. După India, Vietnam este al doilea stat cu cea mai importantă creștere economică din 2016, iar acest lucru nu poate să fie decât un lucru benefic pentru companiile românești care doresc să investească în regiune și care, dacă vor ști să fructifice avantajul primului venit, se pot bucura de beneficiile oferite de statutul Vietnamului de piață emergentă.

Pe cealaltă parte, studenții și cercetătorii din ambele state pot profita de programe de burse de studii sau de cercetare ca parte a Programului de cooperare în domeniile educației și formării, care a fost încheiat între Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice din România și Ministerul Educației și Formării din Republica Socialistă Vietnam, pentru perioada 2016-2020. Programul prevede schimburi de studenți (20 de locuri), vizite de cercetare și schimb de experiență (7 zile), burse pentru cursurile unor școli de vară pentru studierea limbii, literaturii, istoriei și civilizației românești, cât și îmbunătățirea cooperării între unitățile de învățământ ale celor două state.

După popasul din Vietnam, prim-ministrul Dacian Cioloș s-a îndreptat către Mongolia, unde a participat la cea de-a XI-a ediție a Summitul ASEM (Europa-Asia). Tema summitului a fost „20 de ani de ASEM: un parteneriat pentru viitor prin conectivitate”, iar Dacian Cioloș a marșat pe ideea România – punct nodal de-a lungul rutei Asia-Europa, pentru a ilustra importanța geografică a României și beneficiile pe care țara noastră le-ar putea oferi atât Asiei, cât și Europei.

Profitând de vizita în Mongolia, Cioloș s-a mai întâlnit cu prim-ministrul Mongoliei, cu premierul Chinei, Li Keqiang, dar și cu omologii săi din Singapore și Kazahstan. La întâlnirea cu prim-ministrul mongolez, s-a discutat despre posibilitatea înființării unei ambasade române în Mongolia, despre întărirea parteneriatelor și relațiilor economice în domenii ca educație, agricultura, energie, resurse naturale.

De departe cea mai importantă întâlnire a fost cea cu premierul chinez Li Keqiang, cu care Dacian Cioloș a discutat despre proiectul One Belt, One Road, cât și despre participarea României la Summitul 16+1, care s-a desfășurat în luna noiembrie a lui 2016, la Riga.

Indonezia avea să devină, în mod ușor neașteptat, destinația de călătorie a ministrului de externe Lazăr Comănescu, care a pus capăt astfel celor 66 de ani de când niciun ministru de externe român nu a vizitat Indonezia, de la stabilirea relațiilor diplomatice. Importanța Indoneziei este dată de statutul său de cel mai mare stat din Asia de Sud-Est și de poziția sa geografică de străjer al strâmtorii Malacca (cea mai tranzitată și importantă rută comercială care duce spre Asia de Est). Și cum Indonezia este și un lider important în cadrul ASEAN, relațiile cu Indonezia trebuie privite și prin prisma accesului mai facil la statele ASEAN.

Camerele de Comerț ale celor două state au semnat pe perioada vizitei lui Comănescu un memorandum de înțelegere pentru a îmbunătăți relațiile comerciale dintre cele două state. În prezent România este al șaselea partener comercial al Indoneziei din Europa Centrală și de Est, în 2015 având loc un schimb comercial între cele două state de 177 milioane de dolari, o valoare mai mare din această sumă reprezentând-o importurile din Indonezia. Hârtie, cauciuc, carton și fibre textile sintetice se numără printre produsele pe care România le importă din Indonezia, pe când statul român exportă produse farmaceutice, cărbune, minereu de fier și echipamente mecanice. Indonezia pare a fi interesată de know-how și investiții în infrastructură și energie ce ar putea veni din România, pe când domeniile de interes pentru exporturile produselor românești sunt date de mașini și unelte, produse chimice și agricole.

La sfârșitul anului, în luna noiembrie, prim-ministrul Dacian Cioloș a participat la Summitul 16+1 dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, care s-a desfășurat la Riga, în Letonia. Dacă anul trecut, Dacian Cioloș nu a fost prezent la Summitul 16+1 ținut la Suzhou, în China, anul acesta România a fost reprezentată la nivel înalt, cu speranța întăririi relațiilor cu China și creșterii valorii investițiilor chineze în țară. Pentru a demonstra interesul politic al României pentru China, Dacian Cioloș a participat și la recepția oferită de Ambasada Chinei la București cu ocazia zilei naționale a Chinei, demonstrând că dorința pentru relații mai bine transcede confruntările politice interne.

Probabil cel mai important eveniment din 2016 când vine vorba de politica României față de Asia a fost decizia guvernului de a iniția procedura de aderare la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB). AIIB este o bancă propusă de China în 2014, care a devenit realitate în 2016. La AIIB au aderat majoritatea statelor asiatice, dar și aproape toate țările din Europa de Vest, cât și Polonia. Decizia României face țara noastră una dintre primele membre ale băncii din Europa de Est, întrucât atât Cehia, cât și Ungaria și-au exprimat decizia de a adera la AIIB, dar nu au demarat acest proces. 2016 a fost primul an de activitate al AIIB, timp în care noua bancă a finanțat 9 proiecte cu aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Aderarea României a venit după ce AIIB a hotărât că va investi și în proiecte aflate în afara regiunii Asiei, cât timp acestea au un impact asupra regiunii, fiind proiecte transnaționale. Astfel, odată ce România va deveni membră AIIB, ea ar putea să acceseze fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii.

Anul 2016 pare a fi fost o rampă de lansare sau relansare a relațiilor României cu statele din Asia. Noul an începe cu speranța că entuziasmul față de Asia va continua, prin noi vizite la nivel înalt către statele asiatice, dar, mai ales, prin concretizarea unor investiții asiatice în România. Îmbunătățirea relațiilor României cu țările din Asia-Pacific și atragerea unor investiții economice din această zonă ar trebui să fie un obiectiv important pentru noul guvern. Astfel, nu putem decât spera că anul 2016 nu a fost doar o excepție, ci începutul unei noi perioade a diplomației române, în care regiunea Asia-Pacific și oportunitățile ei nu vor mai fi ignorate.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Despre autor:

Articolele publicate sub numele de RISAP sunt articole scrise de echipa de cercetători și analiști ai RISAP.

Comenteaza