Relația Japonia-Coreea de Sud: distrugerea barierelor istorice

Un proverb coreean spune că „cineva poate să-și înceapă dansul doar dacă toba coreeană începe să fie bătută” Este un mod de a spune că uneori nu poți realiza un lucru fără ajutorul unei alte persoane. Cam acesta este și cazul relațiilor Coreea de Sud-Japonia, cu privire la subiectul femeilor de reconfortare. În limba română, o neconcordanță între acțiunile a două părți a fost metaforic transpusă în sintagma „unul trage hăis și altul cea”, care pare a prezenta și ea destul de bine situația relațiilor dintre Coreea de Sud și Japonia, din ultimele decenii. Japonia și Coreea de Sud aveau o perspectivă total diferită asupra evenimentelor istorice și asupra subiectului femeilor de reconfortare, lucru care a generat o abordare diferită din partea celor două state și o degradarea a relațiilor bilaterale.

Apelând iar și iar la istorie, ajungem în anul 1910, când întreaga Peninsulă Coreeană fusese anexată de Japonia prin Tratatul de Anexare a Coreei de către Japonia, începând astfel domnia japoneză în regiune – o domnie ce a durat 35 de ani, până la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945. Cei 35 de ani în care japonezii au ocupat Coreea s-au răsfrânt asupra populației prin câteva abuzuri asupra drepturilor omului: peste 100.000 de bărbați au fost obligați să se înroleze în armata japoneză, iar zeci sau sute de mii de femei au fost transformate în sclave sexuale pentru militarii japonezi.

Un subiect delicat, sensibil și greu de acceptat pare a fi fost problema femeilor de reconfortare sud-coreene. Dacă Japoniei i-a fost greu să recunoască existența acestor practici, Coreei de Sud i-a fost greu să accepte tăcerea Japoniei cu privire la acest subiect, astfel încât, fiecare pas care se făcea către îmbunătățirea relațiilor bilateral era umbrit de drama femeilor de reconfortare. Subiectul a fost exploatat la maximum de  mass-media în încercarea sa de a prezenta suferințele oamenilor din timpul războaielor mondiale. Anul 2015 a fost apogeul discuțiilor pe marginea subiectului femeilor de reconfortare, având în vedere că s-au împlinit 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 70 de ani în care, pentru unii, Japonia nu a urmat exemplul Germaniei și nu și-a recunoscut vinovăția în cauzarea unor crime de război.

Recent însă, valul coreean (Hallyu) pare a-i fi cuprins și pe înalții oficiali ai Japoniei, atât Shinzō Abe, cât și Fumio Kishida (ministrul de externe al Japoniei), exprimându-și regretul și cerându-și scuze în fața poporului coreean pentru existența unor astfel de practici. Abe a ținut să precizeze, lucru întâlnit și în discursul său care marca împlinirea a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, că dorește ca povara regretelor și scuzelor să nu mai atârne și pe umerii generațiilor viitoare, indicând faptul că vrea ca nemulțumirile statelor vecine cu privire la Japonia Imperialistă să fie rezolvate cât mai curând. Problema femeilor de reconfortare pare a fi un obiectiv bifat, având în vedere că Japonia s-a angajat să ofere victimelor 8,3 milioane de dolari (sumă pe care Coreea de Sud a cerut-o pentru a crea o fundație de ajutorare a celor 46 de femei aflate încă în viață). În plus, Shinzō Abe și Park Geun-hye, președinta Coreei de Sud, au discutat telefonic după ce Japonia a făcut public faptul că îi va cere scuze Coreei de Sud cu privire la problema femeilor de reconfortare.

Poate statuia de bronz a fetei care reprezenta femeile de reconfortare și care a fost amplasată în fața Ambasadei Japoniei în Seul, poate apropierea din ultima perioadă dintre Japonia și Coreea de Sud (prin întâlnirile organizate) sau poate chiar simbolismul anului 2015 a fost cel care a determinat un final de an apoteotic în relațiile dintre Japonia și Coreea și a adus aplauze la scară internațională, inclusive în cadrul protestatarilor coreeni, unii dintre ei  salutând chiar acordul dintre cele două state.

Anul 2016 pare să fie unul de bun augur pentru relațiile Japonia-Coreea de Sud, cel mai mare obstacol care stătea în calea îmbunătățirii legăturilor dintre cele două state, problema femeilor de reconfortare, fiind înlăturată în această ultimă parte a anului 2015. Prin urmare, se așteaptă o intensificare a vizitelor și o întărire relațiilor Japoniei cu Coreea de Sud în 2016, lucru impulsionat cu atât mai mult de creșterea tensiunilor în regiune (vezi problema Coreei de Nord, disputele din Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est), lucru care ne amintește de un alt proverb: dușmanii dușmanului meu, prietenii mei.