Prăbușirea bursei chineze are consecințe globale

Andrei Lungu | 8 ianuarie 2016
Clădirea Bursei de Valori din ... +
Clădirea Bursei de Valori din Shenzhen, China -

Anul acesta, bursa chineză s-a prăbușit de două ori cu peste 7%, mecanismele automate oprind sesiunea bursieră. Consecințele s-au simțit peste tot în lume. Dar situația economică nu este așa întunecată precum unii investitori o interpretează.

Pe 7 ianuarie, China a stabilit un record istoric: ziua bursieră a durat numai 14 minute. De fapt, piața s-a închis după jumătate de oră de la deschidere, incluzând aici o pauză de 15 minute care ar fi trebuit să-i calmeze pe participanți. Efectul a fost însă invers: prăbușirea bursei chineze, cu consecințe globale.

După prăbușirea bursei de anul trecut, autoritățile chineze au luat numeroase măsuri, unele dintre ele fără precedent, precum interzicerea vânzării unor acțiuni de către acționarii care dețin mai mult de 5% dintr-o anumită companie – toate în încercarea de a evita o repetare a acelor evenimente. Dar la începutul anului a fost introdus un nou instrument, prezent pe piețele vestice, care ar fi trebuit să diminueze volatilitatea: circuit breakers, mecanisme de întrerupere automată a sesiunii bursiere. Primul circuit breaker intră în acțiune dacă principalul indice bursier, CSI 300 (care include cele mai mari 300 de companii listate la bursele din Shanghai și Shenzhen), scade sau crește cu 5%. Acesta generează o pauză de 15 minute, care ar trebui să calmeze spiritele. După redeschiderea sesiunii bursiere, al doilea circuit breaker intră în acțiune dacă se ajunge la o fluctuație pozitivă sau negativă de 7%. Acesta conduce la încheierea sesiunii bursiere pentru ziua în cauză. Astfel, diferența dintre cele două limite este extrem de redusă, de numai două puncte procentuale.

Problema este că aceste mecanisme de întrerupere automată au avut efectul opus: au crescut volatilitatea prin panica pe care au creat-o în rândul investitorilor. Când indicele CSI 300 scade cu 3-4%, este normal ca aceștia să fie tentați să își vândă cât mai repede acțiunile, pentru a scăpa de acestea înainte ca piața să fie blocată. Dacă nu reușesc să facă acest lucru înainte de atingerea primei limite, atunci vor fi și mai determinați să o facă la redeschiderea sesiunii. Faptul că a doua limită este atât de apropiată de prima transforma declanșarea ei într-o certitudine: într-adevăr, săptămâna aceasta mecanismele automate s-au activat de două ori (luni și joi) și în ambele situații au fost atinse cele două limite. Așa că, în loc să calmeze piețele, noile circuit breakers chineze nu au făcut decât să crească incertitudinea și panica, cu efecte asupra piețelor globale.

Aventura de săptămâna aceasta a început cu datele economice publicate la începutul anului. Chiar dacă datele oficiale erau pozitive, datele despre producția manufacturieră prezentate de publicația Caixin, un ziar economic cu reputație, indicau o mică contracție. Temerile legate de sănătatea economiei chineze, combinate cu efectul noilor circuit breakers, au condus la prăbușirea bursei chineze cu 7% în prima zi a anului, 4 ianuarie. Efectul s-a propagat în Asia, Europa și apoi în Statele Unite, unde indicele bursier S&P 500 (care grupează cele mai mari 500 de companii americane) a avut cel mai prost început de an din 2001 până astăzi.

Următoarele două zile au fost mai calme în China, deși bursa americană a continuat pe un trend descendent, catalizat de temeri cauzate de testul nuclear al Coreei de Nord. Dar evenimentele de joi, 7 ianuarie, ridica întrebări despre posibilitatea declanșării unei crize globale. Principalul catalizator al prăbușirii bursei chineze în 14 minute a fost decizia băncii centrale chineze de a lăsa renminbiul să își piardă din valoare. Piețele au interpretat măsura ca fiind o încercare de devalorizare a monedei țării, pentru a crește competitivitatea exporturilor și a susține astfel economia – de aici rezultând că situația economică a Chinei este una negativă. Problema este că mai există și o interpretare alternativă: dorința băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb, o măsură care face parte dintr-un pachet de reforme necesare pentru internaționalizarea renminbiului. O măsură asemănătoare din luna august, văzută de asemenea ca fiind o devalorizare forțată și care a declanșat la rândul ei o prăbușire a bursei, a fost probabil motivată de dorința liderilor chinezi ca renminbiul să fie admis în cadrul coșului valutar al FMI. Dar, la fel ca atunci, lipsa de transparență a băncii centrale și modul în care piețele interpretează știrile din China au condus la panică. Acum că renminbiul este parte a coșului valutar FMI, banca centrală va fi reticentă să intervină mereu pentru a susține valoarea monedei sale, iar piața pune presiune pentru devalorizarea acesteia, renminbiul fiind privit acum ca fiind supraevaluat.

Reacția piețelor chineze a fost însă exagerată. Renminbiul și-a pierdut doar 0,5% din valoare, în timp ce bursa a pierdut peste 7%. Chiar dacă temerile ar fi adevărate și banca centrală dorește să devalorizeze moneda pentru a susține exporturile, economia chineză nu este în pericol de a se prăbuși. Consumul chinez este în creștere, chiar dacă sectorul industrial are probleme. Aceste evoluții sunt normale, China trecând printr-o tranziție de la o economie dominată de investiții și producție, către o economie a consumului și serviciilor. Aceste aspecte sunt și mai prost înțelese în afara Chinei, de aici reieșind și reacția piețelor vestice față de panica din China. În urma prăbușirii bursei chineze de pe 7 ianuarie, toate piețele asiatice și europene importante au suferit pierderi. Iar piața din SUA s-a deschis cu o pierdere de peste 1,7%.

Există deja cercetări care indică faptul că efectul unor circuit breakers poate fi negativ, mai ales dacă acestea nu sunt bine planificate. Volatilitatea a fost o caracteristică intrinsecă pentru bursa chineză, care este relativ tânără, având numai 25 de ani. În aceste condiții, o limită de 5% este mult prea redusă. Bursa americană, în schimb, activează primul mecanism de întrerupere a sesiunii în cazul unor fluctuații pozitive sau negative de 7%, iar următoarele limite sunt la 13%, respectiv 20% – limita care încheie sesiunea bursieră. Dar bursa americană, mult mai matură, are extrem de rar asemenea fluctuații. Este greu de spus de ce oficialii chinezi au luat decizia alegerii acestor limite, dar este clar că a fost o decizie greșită. În urma dezastrului de 15 minute, s-a organizat o întâlnire a oficialilor din sectorul financiar, pentru a discuta despre aceste circuit breakers. Iar, la sfârșitul zilei, instituția care reglementează piața bursieră chineză, China Securities Regulatory Commission, a anunțat că aceste mecanisme automate vor fi suspendate. Instituția a recunoscut că sistemul nu și-a îndeplinit rolul și a promis că va învăța din această experiență și va îmbunătăți sistemul. Efectul s-a văzut a doua zi, pe 8 ianuarie, când indicele compozit al Bursei de la Shanghai a pierdut la un moment dat aproape 3% din valoare, dar și-a revenit și a încheiat ziua pe plus. Rămâne acum de văzut dacă autoritățile vor reintroduce mecanismul circuit breakers cu limite mai largi (de exemplu, limite de 10% și 20%) sau îl vor abandona pentru o perioadă mai lungă.

Evenimentele din prima săptămâna a anului au ridicat temeri față de posibilitatea unei noi crize financiare globale, care să pornească de data aceasta din China. Cunoscutul investitor Geroge Soros a avertizat deja despre posibilitatea repetării scenariului din 2008. Dar temerile sunt totuși premature. Economia globală încă este în creștere, chiar dacă nu este în cea mai bună stare, Banca Mondială revizuind rata de creștere pentru 2016. De asemenea, chiar dacă în ultimii ani bursa americană a cunoscut o creștere impresionantă, situația actuală nu pare a fi o bulă. Bula formată în bursa chineză s-a spart deja anul trecut, în timp ce economia chineză va continua să crească, chiar dacă rata de creștere va fi de numai 6,5-7%. În aceste condiții, cel mai mare risc nu îl reprezintă situația economică în sine, ci panica și frica investitorilor. Suspendarea mecanismelor circuit breakers face posibilă o scădere poate chiar de 10% într-o zi, dar va elimina teama investitorilor că nu își vor mai putea vinde acțiunile, facilitând stabilizarea pieței în următoarele săptămâni. Următoarea perioadă va ilustra mai clar dacă piețele globale au suferit doar o corecție sau se îndreaptă către o nouă criză.

| 8 ianuarie 2016|Categories: China, Economie|Tags: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Andrei Lungu is president of RISAP. His research interests include China's foreign policy and its domestic politics, Sino-American relations and the balance of power in the Asia-Pacific.

Comenteaza