Portavionul Liaoning în Hong Kong: un mesaj din partea Chinei?

Anjie Goh | 12 iulie 2017
Portavionul chinez Liaoning părăsind Hong ... +
Portavionul chinez Liaoning părăsind Hong Kongul, după prima sa vizită efectuată în portul Hong Kong -

Pe 7 iulie, portavionul chinez Liaoning (numit după provincia din nord-estul Chinei cu același nume) a efectuat prima sa vizită în Hong Kong. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Chinei, Wu Qian, a declarat reporterilor că sosirea portavionului face parte din festivitățile de celebrare a 20 de ani de la intrarea în oraș a Armatei de Eliberare a Poporului (numele oficial al armatei chineze), cu ocazia revenirii Hong Kongului sub administrarea Beijingului, în 1997.

Presa chineza anunța încă de pe 3 iulie sosirea portavionului in Hong Kong, prezentând programul impresionant ca fiind un exercițiu militar de rutină. Totul face parte dintr-un antrenament militar transregional ce a început în Qingdao (în nord-estul Chinei) pe 25 iunie. Formația navală cuprinde distrugătoarele Jinan și Yinchuan, fregata Yantai, cât și elicoptere și avioane de lupta J-15, aflate la bordul portavionului chinez. Portavionul Liaoning are o lungime de mai mult de 300 de metri și cântărește 60.000 tone, putând avea la bord aproape 2.000 de oameni.

Cu o săptămâna înainte de sosirea portavionului,  președintele Chinei, Xi Jinping a efectuat prima sa vizită în Hong Kong de pe perioada mandatului său. Acesta a asistat la festivitățile ocazionate de împlinirea a 20 de ani de când fosta colonie britanică a fost returnată Chinei. Evenimentul a fost unul de proporții, pentru care s-au luat măsuri de securitate de o strictețe considerabilă. Cu toate acestea, un protest din partea mișcării pro-democrație a fost inevitabil, demonstranții venind pentru a cere mai multă putere decizională pentru Hong Kong, cât și eliberarea imediată a deținutului politic chinez Liu Xiaobo.

În discursul său, președintele chinez și-a expus opinia fermă cu privire la „orice încercări de a pune în pericol suveranitatea Chinei”, precum și orice încercare „de a folosi Hong Kong drept mijloc de infiltrare și de sabotaj la adresa puterii centrale”, declarându-le „inadmisibile”. De asemenea, în discursul susținut, acesta a ținut sa menționeze  ,,importanța îmbunătățirii sistemelor din Hong Kong de susținere a suveranității naționale, securității și intereselor de dezvoltare”.

Este de la sine înțeleasă îngrijorarea autorităților de la Beijing cu privire la autonomia dorită de o parte a locuitorilor din Hong Kong, întrucât aceștia nu îmbrățișează în totalitate autoritatea Chinei, fapt demonstrat de-a lungul ultimilor 20 de ani prin proteste vehemente și mișcări politice cu obiective clare. Acest lucru se datorează numeroșilor factori istorici și economici ce fac că Hong Kong să se distingă de celelalte regiuni ale Chinei. Fiind mai bine de un secol sub suveranitate britanică , acesta s-a dezvoltat în perioada colonială, având numeroase beneficii care l-au ajutat să înflorească economic și să se deschidă pieței occidentale, europenii profitând la rândul lor de poziția geografică prielnică integrării în economia internațională. Obișnuiți cu un stil de viață diferit, dar în același timp simțind apartenență către țara-mamă, locuitorii Hong Kongului au opinii diferite privind faptul că acum sunt parte din China. Acest lucru a fost evidențiat și de evenimentele din timpul vizitei președintelui Xi Jinping, când s-au ivit conflicte între protestatarii mișcării pro-democrație și forțele de ordine.

Situația sensibilă și relativ instabilă a lumii politico-economice din Hong Kong este îmbrăcată în diferite teorii pe care sosirea navei militare Liaoning le-a întărit. Pe de-o parte se aduce în discuție posibilitatea ca sosirea portavionului în Hong Kong să fie în fapt un gest de putere, de autoritate din partea Chinei, ca un avertisment politic menit să intimideze protestatarii și mișcările politice pro-democrație.

Portavionul chinez Liaoning în perioada testelor, în noiembrie 2012
Portavionul chinez Liaoning în perioada ... +
Portavionul chinez Liaoning în perioada testelor, în noiembrie 2012 -

Conform profesoarei Yvonne Chiu, din cadrul departamentului de politică de la Universitatea din Hong Kong, citată de CNN, sosirea navei Liaoning în portul Hong Kong poate fi privită ca un gest politic menit să atragă atenția lumii, fiind o declarație tacită a faptului că Hong Kong este și va fi parte din China. Interesantă este și noțiunea de ,,soft power”  pe care doamna Chiu o deduce din oportunitatea pe care autoritățile de la Beijing au oferit-o locuitorilor Hong Kongului: aceea de a păși la bordul acestui impresionant portavion. În viziunea Yvonnei Chiu, sosirea navei militare atrage un sentiment patriotic puternic și este un mod subtil de a atrage localnicii de partea Beijingului. Publicul din Hong Kong a fost atras de impresionantă navă, stând la cozi uriașe pentru a obține unul din cele 2.000 de bilete gratuite pentru a se urca la bordul Liaoningului.

O altă ipoteză speculează că traseul urmat de portavionul Liaoning (pornind din portul Qingdao situat în nord-estul Chinei și ajungând în sud-estul Chinei, în Hong Kong, înconjurând Taiwanul) este un mesaj politic și la adresa Taiwanului. Istoria ne arată că China nu a renunțat niciodată la Taiwan pe care îl consideră teritoriu propriu. În  prezent, aproape toate statele comunității internaționale recunosc doar Republica Populară Chineză, în timp ce Taiwanul are relații diplomatice cu mai puțin de 20 de state.

La fel ca în Hong Kong, și în Taiwan populația este împărțită între cei care doresc eventuala unire cu China și cei care își doresc independența. În 2005, Beijingul a adoptat o lege împotriva secesiunii, care permite guvernului chinez să folosească mijloace „non-pașnice” pentru a împiedica Taiwanul să își declare independența. Portavionul chinez Liaoning ar putea fi într-un astfel de scenariu un important instrument militar al Chinei, fie pentru a intimida Taiwanul, fie pentru a participa în posibile operațiuni militare împotriva insulei.

Multiplele interpretări date de specialiști în geopolitică speculează vechi conflicte și posibile gesturi subtile adresate de China teritoriilor care ridică probleme la adresa puterii centrale. Cu toate acestea, sosirea portavionului în Hong Kong a fost calificată de oficialii chinezi ca fiind un element ce face parte dintr-un exercițiu militar. În același timp, sosirea navei militare sărbătorește și cei 20 de ani de la trecerea sub suveranitatea Chinei a fostei colonii britanice, moment marcant în istoria recentă a țării.

Despre autor:

Anjie Goh este intern RISAP. Domeniile sale principale de interes sunt relațiile internaționale și economia internațională în Asia, având un interes special pentru China, Singapore și Vietnam.

Comenteaza