Noul lider al talibanilor – un nou început pentru Afganistan?

Carmen-Mirabela Dan | 6 august 2015
Un graffiti cu portretul mullahului ... +
Un graffiti cu portretul mullahului Omar, fostul lider al talibanilor, din muzeul de artă contemporană „Abode of Chaos”, Franța -

Aflată încă sub umbra intervenției americane din Afganistan din 2001, gruparea talibană ce rivalizează cu agresivul Stat Islamic încearcă și să negocieze cu guvernul afgan, dar se află și într-un moment de răscruce. Un nou lider a fost ales recent, însă schimbările pe care acesta le va aduce grupării sunt încă incerte.

Talibanii, „studenți religioși” după cum le spune și numele, reprezintă o grupare religioasă apărută în anii ‘90 în nordul Pakistanului, după retragerea trupelor sovietice din Afganistan. În Pakistan aceștia au devenit vizibili în toamna anului 1994. Fiind o grupare predominant paștună, scopul lor este să readucă pacea și să reinstaureze o versiune proprie a legii Sharia[1]. Au promovat pedepse radicale islamice în Pakistan și Afganistan, precum execuțiile publice și le-au cerut femeilor să poarte burka[2]. Sunt asociați cu atentatele din Statele Unite din septembrie 2001, dar și cu recentul atac asupra Malalei Youfsazai din octombrie 2012 și se crede că pacea poate fi atinsă în Afganistan doar dacă guvernul afgan va ajunge la o înțelegere cu această grupare.

Primele zvonuri privind moartea fostului lider al talibanilor, mullahul Mohammad Omar, au apărut cu doi ani în urmă, însă acestea nu au fost confirmate decât săptămâna trecută, atunci când noul lider al grupării, mullahul Akhtar Mansoor, a fost proclamat noul „Comandant al credincioșilor din Afganistan” în urma adunării Consiliului Shura[3]. Guvernul afgan a confirmat faptul că mullahul Mohammad Omar a decedat în Pakistan în 2013, după ce gruparea a ascuns cu dibăcie acest lucru. De două ori pe an se publicau mesaje care veneau din partea mullahului Mohammad Omar, iar în 2014, Ayman al-Zawahiri, urmașul lui Bin Laden la conducerea al-Qaeda, chiar i-a declarat credință, neștiind probabil de moartea acestuia. Mullahul Omar a fost numit Amir al-Mu’minin[4] în 1996, după ce a fluturat o așa-zisă mantie a profetului de pe acoperișul unei moschei din orașul Kandahar, aflat în sudul Afganistanului. A rămas în fruntea talibanilor în perioada în care aceștia s-au transformat într-o grupare insurgentă, în urma ocupației americane din 2001, iar decesul lui a avut loc într-un moment foarte nepotrivit, în care talibanii se văd puși în fața unei noi mari provocări: amenințarea Statului Islamic.

Într-un video postat pe un site al talibanilor, o voce care pretindă să îi aparțină mullahului Akhtar Mohammad Mansour spune: „Trebuie să muncim cu toții pentru păstrarea unității. O diviziune a noastră ar aduce numai bucurie inamicilor și ne-ar cauza doar probleme.” Oameni de bază ai talibanilor, precum unul dintre cei mai cunoscuți lideri jihadiști ai anilor 1980, Gulbuddin Hekmatyar, părăsesc gruparea pentru a se alătura Statului Islamic. Însă problemele nu vin doar din interiorul grupării, ci și din exterior. Chiar și China a cerut stoparea conflictelor islamiste din Pakistan și din Afganistan, iar guvernul de la Islamabad pune presiune pe organizarea unor negocieri între guvernul afgan și gruparea talibanilor.

Multe voci s-au opus numirii mullahului Akhtar Mohammad Mansour, printre care și un personaj cheie în discuțiile diplomatice ale talibanilor: Syed Mohammad Tayab Agha s-a retras din funcția de director al Biroului Politic din capitala statului Qatar, Doha, birou care a fost înființat pentru a sprijini talibanii în eventualele negocieri pentru pace. Agha a declarat că decizia de a ascunde moartea lui Omar a fost „o greșeală istorică” și continuă spunând că „numirea liderului de către oameni care locuiesc în afara țării este o altă greșeală istorică”, în contextul în care ședința pentru numirea mullahului Akhtar Mohammad Mansour a avut loc în Pakistan, în absența multor membri cheie ai organizației. În opinia lui Syed Mohammad Tayab Agha, liderul ar trebui numit „în prezența unor bravi mujahedini[5] din interiorul țării.” Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, nu a putut confirma declarațiile ca fiind ale lui Agha, însă doi membri seniori ai biroului din Qatar au spus că acesta s-a retras din funcție pe 3 august. Nici mullahul Yacoob, fiul cel mai în vârstă al mullahului Omar, nu a fost de acord cu numirea mullahului Akhtar Mohammad Mansoor și a părăsit o întâlnire organizată pentru alegerea noului lider împreună cu alți trei membri seniori ai organizației, cerând un vot mai larg. Mullahul Yacoob era printre favoriții la succesiune, însă la 26 ani era considerat prea tânăr pentru un rol atât de important.

Vestea morții mullahului Omar a adus și amânarea discuțiilor de pace dintre guvernul afgan și talibani, care ar fi trebuit să aibă loc pe 31 iulie în Pakistan. Prima rundă a acestor discuții, supravegheată de reprezentanți ai Statelor Unite și China, a avut loc la începutul lunii iulie, iar ambele părți au hotărât să se întâlnească din nou, însă nu este clar încă data la care acesta întâlnire va avea loc, cine va participa la ea sau chiar ce formă va lua gruparea talibană după numirea noului lider. Mullahul Mansoor pare să fie un adept al păcii, însă va reuși oare să împace atât membrii grupării, cât și guvernul afgan?

Referințe

[1] Sistemul legal Islamic
[2] Vălul complet, care acoperă tot corpul, mai puțin ochii
[3] Adunarea liderilor gruparii
[4] „Comandant al credincioșilor”, în limba arabă
[5] Luptători în numele Islamului
| 6 august 2015|Categories: Asia de Sud, Politică|Tags: , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Carmen-Mirabela Dan este fost intern RISAP. Principalele sale interese sunt relațiile internaționale (în special relațiile dintre Rusia și China) și Islamul în Asia de Sud-Est.

Comenteaza