Noua eră a Chinei: Xi Jinping și modificarea Constituției

Andreea Mandiuc | 1 martie 2018
Xi Jinping, pe atunci vicepreședintele ... +
Xi Jinping, pe atunci vicepreședintele Chinei, în vizită în Noua Zeelandă, în 2010 -

Agenția de presă chineză Xinhua a făcut publică, pe 25 februarie, o propunere a Comitetului Central al Partidul Comunist Chinez: renunțarea la limita constituțională de două mandate consecutive pe care un președinte al Chinei le poate avea. Astfel partidul de conducere dorește să schimbe constituția țării cu ocazia următoarei întâlniri a parlamentului chinez, din luna martie. Nu puțini au fost cei care au văzut acest demers ca fiind dedicat președintelui Xi Jinping, care ar putea astfel să rămână la putere și după anul 2023, când îi va expira al doilea mandat.

Acest anunț a venit la doar o săptămână înainte ca Congresul Național al Poporului să voteze acordarea celui de-al doilea mandat de președinte al lui Xi. Mandatul pe viață a fost abolit în anul 1982, iar de atunci, în China există tradiția ca fiecare președinte să rămână la putere 10 ani, pe o perioadă de două mandate, lucru ce a fost respectat de către cei doi predecesori ai lui Xi Jinping, Jiang Zemin și Hu Jintao.

Analiștii politici din afara Chinei văd această schimbare ca fiind o îngrijorare, un pericol la adresa altor state și că această măsură poate degrada relațiile comerciale și politice ale Chinei cu alte state importante, cum ar fi SUA.

Activistul pentru democrație din Hong Kong, Joshua Wong, a declarat că actualul președinte al Chinei dorește să schimbe regulile în așa fel încât să poată rămâne în fruntea țării pe viață, numind perioada actuală ca fiind „era împăratului Xi”. Istoricul chinez Zhang Lifan, a caracterizat evoluțiile din politica Chinei ca fiind așteptate, adăugând însă că este totodată dificil să fie prezisă perioada de timp în care Xi Jinping va deține puterea. Wu Qiang, fost profesor al Universității Tsinghua care obișnuiește să critice președinția lui Xi Jinping, a considerat că schimbarea dorită în constituție îl va face pe acesta un „super-președinte”, a cărui putere nu va avea limite. Comentatorul politic Hu Xingdou a afirmat că este puțin probabil ca președintele chinez să dorească puterea pe viață, dar că există posibilitatea ca țara sa să cadă într-o formă de dictatură personală.

Pe de altă parte, Wiliam Nee, cercetător al Amnestry International în China, a spus că este posibil ca odată cu schimbarea de mandat al lui Xi, pe termen scurt, stabilitatea din cadrul țării să fie mai mare. Acesta a avertizat însă privind riscurile pe termen lung. Mesajul stabilității este cel pe care l-a subliniat și presa chineză, ziarul Global Times argumentând că în această perioada importantă pentru dezvoltarea sa, China are nevoie de stabilitate.

Glumele din China pe seama lui Xi nu au întârziat să apară, însă multe dintre acestea au fost cenzurate la timp de către oficialii chinezi. De la cenzurarea imaginilor cu Winnie the Pooh (pe care utilizatorii îl asemănau lui Xi), la cele care vorbesc despre Yuan Shikai (un președinte chinez care s-a proclamat împărat în 1915) sau cuvinte precum imortalitate, ascensiune la tron, toate au căzut pradă cenzorilor chinezi. Reacțiile prezente pe internet au fost în mare parte satirice, subliniind faptul că președintele Chinei nu are respect față de lege și că dorește să o schimbe după bunul plac.

Xi Jinping și-a pus amprenta asupra Chinei încă de la începutul mandatului, în anul 2012, de la lupta împotriva corupției, până la schimbări aduse legilor fundamentale ale țării. El este cunoscut și ca promotor al inițiativei Belt and Road, care dorește refacerea vechiului Drum al Mătăsii printr-un cumul de proiecte de infrastructură, economice și financiare. De-a lungul mandatului său, Xi Jinping a centralizat puterea politică și o parte a celei economice în mâinile sale, lucru ce nu a fost reușit de către liderii precedenți. Trebuie menționat, totodată, că la sfârșitul celui de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist, teoria politică a lui Xi Jinping a fost inclusă în constituția partidului, având numele lui Xi în cadrul denumirii oficiale a acesteia. Și contribuțiile teoretice ale celor doi predecesori ai săi au fost în trecut incluse în constituția partidului, dar fără a avea alăturat numele acestora.

Propunerea prezentată de către Partidul Comunist Chinez poate fi văzută din mai multe perspective, atât pozitive, cât și negative. Extinderea mandatului lui Xi Jinping poate fi considerată o dorință de a crea stabilitate în cadrul țării, dar și impunerea unei singure viziuni, aceea a președintelui Xi. Din punct de vedere negativ, centralizarea excesivă poate crea instabilitate sau stagnare politică. Xi Jinping pare a fi după Mao Zedong, cel mai influent om politic chinez, având posibilitatea de a rămâne la conducerea țării pentru încă mulți ani.

| 1 martie 2018|Categories: China, Politică|Tags: , , , |3 Comments

Despre autor:

Andreea Mandiuc este fost intern RISAP. Domeniile sale de interes sunt relațiile dintre China și Uniunea Europeană, cultura și tradițiile din Indonezia, dar și evoluțiile din Peninsula Coreeană.

3 Comentarii

  1. Constantin M 1 martie 2018 at 9:09 pm - Reply

    Felicitãri!
    Un articol frumos creonat si documentat la zi cu toate precizãrile politice la zi.

  2. Constantin M 1 martie 2018 at 9:13 pm - Reply

    Foarte bine documentat, realizat exceptional. Felicitãri!

  3. Olindaru mircea 2 martie 2018 at 6:57 pm - Reply

    Obiectivitatea unui comentariu se face pe baza de documente si mai putine interpretari personalizate.
    Credibilitatea se castiga greu si se pierde repede !

Comenteaza