Noile provocări ale Coreei de Nord și relațiile Coreea de Sud-Japonia-SUA

Ruxandra Motoi | 16 octombrie 2017
Portret al lui Kim Jong-un +
Portret al lui Kim Jong-un -

În conformitate cu statutul de stat nuclear, statut proclamat în constituție printr-o modificare încă din anul 2012, Coreea de Nord continuă provocările pe măsură ce își dezvoltă programul balistic, în pofida unei noi serii de sancțiuni din partea comunității internaționale. Noile sancțiuni nu par să își atingă scopul, însă, ci doar să îl ambiționeze și mai mult pe liderul nord-coreean Kim Jong-un în ceea ce privește dezvoltarea programului nuclear, un reprezentat al guvernului de la Phenian declarând că sancțiunile impuse nu vor duce decât la accelerarea dezvoltării programului nuclear, pentru a putea fi dus la capăt.

Dacă luna iulie a adus testarea primei rachete balistice intercontinentale, iar începutul lunii septembrie un al șaselea test nuclear, de data aceasta fiind vorba de o bombă de hidrogen, Coreea de Nord a lansat și două rachete peste teritoriul Japoniei. Cea de-a doua rachetă a fost lansată pe 15 septembrie și a parcurs o distanță de 3.700 de kilometri, lucru ce indică faptul că insula Guam, teritoriul american pe care statul nord-coreean îl amenința cu un atac în luna august, se află în raza de acțiune a acestei rachete (distanța dintre Coreea de Nord și Guam fiind de aproximativ 3.400 de kilometri). Racheta a zburat peste insula Hokkaido din nordul Japoniei, a atins o altitudine de 770 de kilometri, după care s-a prăbușit în Oceanul Pacific.

Se pare că această rachetă reprezintă un nou record pentru regimul nord-coreean în ceea ce privește distanța parcursă în zbor, declanșând în același timp sirenele sistemului de alertă pentru situații de risc major al Japoniei. Ca parte din acest sistem de alertare a cetățenilor japonezi, locuitorii insulei Hokkaido au fost avertizați și prin mesaje de tip SMS cu câteva minute înainte ca racheta să treacă peste teritoriul insulei.

Deși o nouă lansare de rachetă de către statul nord-coreean nu este neapărat o surpriză și nu a atras încă alte sancțiuni din partea Națiunilor Unite, aceasta pare să fi adus totuși schimbări la nivel strategic pentru noua administrație din Coreea de Sud. Actualul președinte sud-coreean, Moon Jae-in, cunoscut adept al politicii de negociere în ceea ce privește relațiile inter-coreene, a declarat, în urma noii lansări, că nu se mai poate pune problema unei astfel de abordări, afirmând că „dialogul este imposibil într-o astfel de situație”. Este de așteptat ca această poziție să fie binevenită atât în Statele Unite, dar mai ales în Japonia, stat al cărui prim-ministru continuă să declare necesitatea de a acționa ferm împotriva amenințărilor venite din partea Coreei de Nord. De altfel, se pare că situația tensionată din prezent a contribuit favorabil în ceea ce privește popularitatea lui Shinzō Abe în plan intern.

În ceea ce privește răspunsul Statelor Unite față de racheta lansată deasupra Japoniei, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, H.R. McMaster, a declarat că legat de soluționarea conflictului creat de programul nuclear nord-coreean este într-adevăr vorba de o criză de timp, însă statul american preferă să nu recurgă la opțiunea militară. În ceea ce privește aceste opțiuni militare, secretarul apărării Jim Mattis a afirmat că există și planuri de acest gen care să nu pună în pericol capitala sud-coreeană, Seul, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. Chiar dacă președintele Donald Trump nu a avut nicio reacție cu privire la această cea de-a doua lansare a rachetei peste teritoriul Japoniei imediat după lansare, nu a ezitat să facă declarații despre aceasta în cadrul primei sale apariții la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din data de 19 septembrie. În cadrul discursului său, președintele american a amenințat încă o dată statul nord-coreean cu „distrugerea completă” dacă va fi nevoie, numindu-l pe liderul acestui stat „omul-rachetă.”

Afirmațiile președintelui Trump l-au determinat și pe liderul nord-coreean să răspundă într-o manieră similară, afirmând că președintele american, pe care îl numește „nebun” și „senil”, i-a insultat țara în fața întregii lumi, lucru ce nu poate reprezenta decât o declarație de război. De data aceasta, președintele american a recurs din nou la rețelele de socializare pentru a-l numi „nebun”, la rândul său, pe liderul nord-coreean. Chiar dacă schimbul de insulte dintre cei doi lideri nu reprezintă neapărat ceva nou, modul în care Kim Jong-un a ales să își facă publică opinia reprezintă totuși o premieră. Se pare că este pentru prima dată când liderul nord-coreean apare la televiziunea de stat nord-coreeană pentru a se adresa nu doar președintelui Statelor Unite, dar unui public internațional.

De asemenea, la scurt timp după declarația publică a liderului nord-coreean, ministrul afacerilor externe al Coreei de Nord, Ri Yong-ho, nu a ezitat să facă public posibilul nou pas din cadrul programului nuclear al acestei țări, respectiv testarea unei bombe cu hidrogen în Oceanul Pacific. Dacă acest plan va fi cu adevărat pus în practică sau nu, depinde însă de ordinele date de Kim Jong-un. Un lucru este cert însă: dacă Coreea de Nord va fi capabilă să lanseze o rachetă balistică intercontinentală încărcată cu o bombă cu hidrogen în miniatură, acest fapt reprezintă o perfecționare fără precedent a programului nuclear nord-coreean, dar și un risc major și o amenințare de un grad extrem de ridicat pentru Asia de Nord-Est.

În urma escaladării tensiunilor, liderii Coreei de Sud, Japoniei și Statelor Unite au căzut de acord în data de 21 septembrie să pună și mai multă presiune asupra regimului nord-coreean, pentru a-l determina pe liderul acestuia să renunțe la programul nuclear. Astfel că, în urma summitului trilateral de aproximativ o oră, aceștia au declarat că vor lua măsurile necesare pentru a impune o nouă serie de sancțiuni împotriva Coreei de Nord, încercând în același timp să-l convingă și pe președintele Chinei, respective pe cel al Rusiei, să se implice în aceste posibile noi sancțiuni. Chiar dacă cei trei lideri au convenit în ceea ce privește soluționarea conflictului legat de securitatea Asiei de Nord-est, planul președintelui sud-coreean de a oferi 8 milioane de dolari drept ajutor umanitar statului nord-coreean nu a fost tocmai agreat de către prim-ministrul Japoniei, care a afirmat că trebuie evitate orice tip de acțiuni care se află în contradicție cu idea de a pune presiune pe regimul nord-coreean.

De altfel, atât Moon Jae-in, cât și Shinzō Abe au avut, în aceeași zi, întâlniri separate cu Donald Trump. În cadrul întâlnirii cu președintele sud-coreean a fost din nou adusă în discuție achiziționarea de arme sau dezvoltarea unor arme care să poată fi folosite împotriva provocărilor nord-coreene de Coreea de Sud. În cadrul întâlnirii lui Trump cu prim-ministrul japonez, s-a discutat atât despre soluționarea conflictului cu Phenianul, dar și despre dialogul economic dintre cele două țări, Trump afirmând că relațiile dintre cele două țări nu au fost niciodată mai strânse ca în prezent.

Chiar dacă cele trei țări se află pe același plan în ceea ce privește provocările tot mai dese și cu grad din ce în ce mai ridicat de risc din partea Coreei de Nord, rămâne însă de văzut dacă o nouă serie de sancțiuni, și nu un posibil dialog cu Phenianul, va aduce rezultatele dorite. Din perspectiva alianței dintre Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite, summitul trilateral din New York reprezintă doar primul pas către o comunicare mai eficientă între acestea, respectiv către punerea în practică a unor măsuri potrivite față de regimul nord-coreean. Nu trebuie însă trecută cu vederea necesitatea implicării Chinei, respective a Rusiei, în soluționarea conflictului. Aceste două state pot juca un rol crucial în ameliorarea tensiunilor, dar până în prezent au evitat să se afirme în această privință.

Despre autor:

Ruxandra Motoi este intern RISAP. Domeniile sale de interes reprezintă politica internă și externă a Coreei de Sud, în special relațiile acesteia cu Coreea de Nord și țările vecine din Asia de Est.

Comenteaza